Programe de guvernare

Document original

Programul de guvernare al cabinetului Ludovic Orban, 2020

Toate documentele Consultă originalul ↗
Cuprinsul documentului
  1. Propuneri – Membri ai Guvernului
  2. Program de Guvernare
  3. Martie 2020
  4. Cuprins
  5. Preambul
  6. Politici sectoriale
  7. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  8. II. Ordinea publică și siguranța cetățeanului
  9. III. Administrația publică
  10. IV. Bugetul și fiscalitatea
  11. V. Economia
  12. VI. Transporturi, Infrastructura și Comunicații
  13. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  14. VIII. Fonduri europene
  15. IX. Munca și protecția socială
  16. X. Educaţie, cercetare, inovare
  17. XI. Tineret și sport
  18. XII. Sănătatea
  19. XIII. Mediul și resursele naturale
  20. XIV. Cultură, patrimoniu și minorități
  21. XV. Apărare și securitate națională
  22. XVI. Politica externă și afacerile europene
  23. Preambul
  24. Politici sectoriale
  25. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  26. Măsuri propuse pe termen scurt:
  27. II Ordine publică și siguranța cetățeanului
  28. Măsuri care pot fi operaționalizate pe termen scurt:
  29. III. Administrația publică
  30. Măsuri pentru creșterea eficienței instituționale la nivel central:
  31. Măsuri la nivelul administrației publice locale:
  32. Obiective de investiții prioritare în 2020:
  33. Infrastructura de sănătate
  34. Infrastructura de transport
  35. Infrastructura universitară
  36. Infrastructura educațională și sportivă
  37. Cultură și culte
  38. Risc seismic
  39. Locuințe ANL
  40. Fonduri europene:
  41. Alte obiective în pregătire:
  42. IV Bugetul și fiscalitatea
  43. Obiective pentru anul 2020:
  44. V. Economia
  45. Măsuri prioritare pe termen scurt
  46. Industrii:
  47. Energie
  48. Obiective principale
  49. Obiective pe termen scurt:
  50. Evoluție producție netă de producție de energie electrică (TWh)
  51. Măsuri propuse
  52. Turism
  53. Mediul de afaceri, Comerț și IMM-uri
  54. VI. Transporturi, Infrastructură și Comunicații
  55. TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ
  56. I. Direcții de acțiune
  57. II Transport rutier
  58. Proiecte în execuție:
  59. Autostrada A3: Borș-Nădășelu- secțiunea Biharia – Borș, Câmpia Turzii-Târgu-Mureș – lot Iernut-Chețani și Lot Câmpia Turzii-Chețani, sector Râșnov-Cristian
  60. A7 : Varianta Ocolitoare Bacău
  61. A10: Sebeș-Turda – lotul 1 și lotul 2
  62. Drum expres: Craiova – Pitești- tronson 2 – (inclusiv VO Balș și VO Slatina) pentru care au fost semnate ordinele de începere a lucrărilor la sfârșitul anului 2019
  63. Pod suspendat peste Dunăre la Brăila
  64. III. Transport feroviar
  65. Proiectul prioritar pentru România rămâne închiderea Coridorului IV feroviar:
  66. Proiecte cu un caracter urgent:
  67. IV. Transport naval
  68. V. Transport aerian
  69. Finalizarea proiectului de reabilitare și refuncționalizare Corp A, B și rotondă Aeroport Băneasa – Aurel
  70. VI. Transportul multimodal
  71. O rețea națională și extinsă de terminale multimodale este esențială pentru ca industria logistică și
  72. VII. Transportul subteran
  73. Lucrări de investiții noi la metrou:
  74. CN Poșta Română
  75. POLITICI ÎN DOMENIUL IT&C GESTIONATE DE AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI
  76. România Digitală - priorități în 2020
  77. Securitate Cibernetică – priorități în 2020
  78. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  79. Principalele obiective pe termen scurt în domeniul agriculturii urmăresc perfecționarea și
  80. simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, susținerea
  81. industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe
  82. piața internă și externă
  83. Pregătirea Planului Național Strategic 2021-2027:
  84. Planul National Strategic va include măsuri/intervenții care să asigure respectarea Pactului Ecologic European:
  85. VIII. Fonduri europene
  86. I. MĂSURI SPECIFICE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027:
  87. II. MĂSURI CURENTE NECESARE PENTRU ACTUALA PERIOADĂ DE PROGRAMARE 2014-2020:
  88. IX. Munca și protecția socială
  89. Politici active de ocupare/stimulare a muncii
  90. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
  91. Un Dialog Social real și eficient
  92. Asistență socială îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor
  93. X. Educaţie, cercetare, inovare
  94. Obiective generale:
  95. Priorități pe termen scurt:
  96. XI. Tineret și sport
  97. A. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul tineretului
  98. B. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul sportului
  99. XII. Sănătatea
  100. FINANȚAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
  101. INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE
  102. RESURSA UMANĂ DIN SĂNĂTATE
  103. PREVENȚIA MEDICALĂ
  104. MEDICINA PRIMARĂ
  105. MEDICINA DE AMBULATOR ȘI INVESTIGAȚIILE PARACLINICE
  106. MEDICINA INTRASPITALICEASCĂ
  107. POLITICA MEDICAMENTULUI
  108. DIGITALIZARE SI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂ
  109. XIII. Mediul și resursele naturale
  110. Obiective imediate:
  111. Sectorul forestier
  112. Gospodărirea apelor
  113. Gestionarea deșeurilor
  114. Arii protejate și biodiversitate
  115. Calitatea aerului
  116. XIV. Cultură și patrimoniu
  117. XV. Apărare și securitate națională
  118. Obiective
  119. Măsuri
  120. XVI. Politica externă și afacerile europene
  121. I. Orientarea conceptuală generală
  122. II. Obiective și măsuri
  123. Măsuri și obiective în relația cu diaspora românească gestionate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

și pentru implementarea de activități și proiecte care au ca obiectiv educația juridică. În acest scop, anual sumele din Fondul Național pentru Prevenirea Criminalității se alocă astfel: 20% pentru Ministerul Educației și Cercetării, 20% pentru Ministerul Sănătății, 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne, 15% pentru Ministerul Public, 15% pentru Ministerul Justiției, 15% pentru ANABI în vederea finanțării nerambursabile a proiectelor propuse.

Guvernul va sprijini constant activitatea Direcției Naționale Anticorupție, alocând resursele logistice, financiare și de resurse umane necesare.

4. Politica penitenciară

Guvernul consideră luarea unor măsuri urgente pentru rezolvarea problemei condițiilor de detenție și, corelat, limitarea riscului condamnărilor României la CEDO din cauza condițiilor de detenție.

Deja, în acest domeniu, Ministerul Justiției a avut intervenții salutare și a relansat programul de acțiuni aprobat, mult rămas în urmă în anii 2016 – 2019.

Astfel, Ministerul Justiției a desfășurat la nivel de ministru o misiune diplomatică la Consiliul Europei, Grefa Curții Europene pentru Drepturile Omului-Serviciul de executări al CEDO, pentru a prezenta poziția Guvernului României în problema abrogării recursului compensatoriu și problematica condamnărilor la CEDO pentru condițiile de detenție. După mai multe ore de dezbateri intense, în urma poziţiei şi argumentelor prezentate, Comitetul de Miniștri a hotărât să amâne emiterea unei rezoluţii critice la adresa sistemului penitenciar din România şi să emită în locul acesteia o decizie de recomandare. Noi discuții sunt planificate la Strasbourg în perioada 3-5 martie 2020.

La nivelul penitenciarelor Ministerul Justiției a luat o serie de măsuri care să ducă la îmbunătățirea condițiilor de detenție: continuarea lucrărilor la infrastructura fizică și stabilirea unor termene realiste în îndeplinirea obiectivelor de investiții; au fost demarate procedurile pentru redistribuirea deținuților și echilibrarea gradului de ocupare între penitenciare.

În data de 12 decembrie 2019 a fost pusă în dezbatere publică Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020 – 2024.

De asemenea, Guvernul a aprobat, în decembrie 2019, un Memorandum pentru finanțarea suplimentării în 2020 cu 615 posturi a Direcției de Probațiune, iar în februarie 2020, Ministerul Justiției a scos deja la concurs

o bună parte din aceste posturi. Astfel, capacitatea sistemului de probațiune va fi adusă treptat la nivelul cerut de aplicarea legislației penale.

Ministerul Justiției va menține un dialog constant atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, cu reprezentanții Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Serviciul de executări al CEDO, Grefa CEDO și Președinția CEDO. Au fost recent încheiate noi runde ale acestei consultări desfășurate în data de 7.02.2020 la sediul Ministerului Justiției.

Singura măsură care poate rezolva semnificativ problema îmbunătățirii condițiilor din penitenciare este extinderea capacității de detenție.

Guvernul a aprobat proiecte de lege în acest sens, pentru aprobarea unor acorduri cadru de finanțare externă nerambursabilă.

Realizarea programului de asistență oferit prin Mecanismul Financiar Norvegian (prin care este avută în vedere crearea a 1.400 locuri noi de cazare, în valoare estimată de 21.007.300,00 euro și 100 locuri de cazare