Programul de guvernare al cabinetului Ludovic Orban, 2020

9. Pregătirea dosarelor pentru înscrierea elementelor de patrimoniul cultural imaterial din România în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității - Dosarul ”Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” şi ”Tradiţiile de creştere a cailor lipiţani” în parteneriat cu Slovenia, Slovacia, Bosnia și Herțegovina, Ungaria, Croația și Italia, pentru a fi inclus pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial UNESCO.

10. Menținerea dialogului permanent iniţiat în ultimele luni de Ministerul Culturii cu sectorul cultural

în vederea continuării, îmbunătățirii și inițierii unor politici publice de susţinere a operatorilor culturali independenți şi a artelor contemporane şi continuarea procesului de atragere de finanțări externe nerambursabile pentru finanțarea sectorului cultural.

XV. Apărare și securitate națională

Contextul de securitate regional și global continuă să fie caracterizat de o deteriorare accentuată, iar noile amenințări de natură convențională și hibridă, în același timp, necesită o abordare comprehensivă și interinstituțională prin integrarea tuturor instrumentelor de putere destinate apărării și siguranței naționale.

România se confruntă cu o paletă largă de amenințări, mult mai sofisticate și mai complexe, care produc efecte specifice pe întreg palierul de apărare și reziliență națională, iar uneori chiar pe linia surprinderii strategice. În Regiunea Mării Negre, precum și în proximitatea acesteia ne confruntăm cu o serie de conflicte înghețate în Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan, dar și cu prima linie a frontului deschis de Federația Rusă prin invadarea unor regiuni din estul Ucrainei și anexarea Peninsulei Crimeea care a devenit, astfel, o platformă de proiecție a forței dincolo de Marea Neagră, în Marea Mediterană și are posibilități de extensie acolo unde o cer interesele politico-militare ale Federație Ruse.

De asemenea, în cuprinsul analizelor de securitate este relevantă prezența amenințărilor cibernetice orchestrate de actori statali sau non-statali ce vizează nu doar instituții, companii de stat și infrastructură strategică – transporturi, sănătate, energie, spațiu informațional, sistem financiar-bancar - ci și persoane sau companii private, riscând, prin toate acestea, să pună în pericol buna funcționare a societății în ansamblul său.

Ținând cont de aceste aspecte, România trebuie să continue să acorde atenția cuvenită constructului de securitate și apărare într-un angrenaj calibrat pe relevanța tuturor instrumentelor de putere ale statului. Prevederile actualei Strategii de Apărare Națională a conferit fundamentul încheierii, pentru prima dată după 1990, a ciclului de planificare strategică ce a vizat transformarea și modernizarea instituțiilor de forță ale țării, aplicând o politică coerentă de investiții în apărare, pe o perioadă îndelungată, cât și intensificând relevanța de pivot regional de securitate prin consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, dar și cu celelalte țări cu care avem semnate parteneriate strategice.

În același timp, este necesar ca țara noastră să dea dovadă de tenacitate și coerență strategică în promovarea intereselor sale de securitate la nivelul NATO și UE. Pe de altă parte, România trebuie să continue dialogul cu aliații și partenerii din regiune, cu Turcia, Bulgaria, Ucraina și Georgia, pentru a întări mecanismele de