Programe de guvernare

Document original

Programul de guvernare al cabinetului Ludovic Orban, 2020

Toate documentele Consultă originalul ↗
Cuprinsul documentului
  1. Propuneri – Membri ai Guvernului
  2. Program de Guvernare
  3. Martie 2020
  4. Cuprins
  5. Preambul
  6. Politici sectoriale
  7. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  8. II. Ordinea publică și siguranța cetățeanului
  9. III. Administrația publică
  10. IV. Bugetul și fiscalitatea
  11. V. Economia
  12. VI. Transporturi, Infrastructura și Comunicații
  13. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  14. VIII. Fonduri europene
  15. IX. Munca și protecția socială
  16. X. Educaţie, cercetare, inovare
  17. XI. Tineret și sport
  18. XII. Sănătatea
  19. XIII. Mediul și resursele naturale
  20. XIV. Cultură, patrimoniu și minorități
  21. XV. Apărare și securitate națională
  22. XVI. Politica externă și afacerile europene
  23. Preambul
  24. Politici sectoriale
  25. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  26. Măsuri propuse pe termen scurt:
  27. II Ordine publică și siguranța cetățeanului
  28. Măsuri care pot fi operaționalizate pe termen scurt:
  29. III. Administrația publică
  30. Măsuri pentru creșterea eficienței instituționale la nivel central:
  31. Măsuri la nivelul administrației publice locale:
  32. Obiective de investiții prioritare în 2020:
  33. Infrastructura de sănătate
  34. Infrastructura de transport
  35. Infrastructura universitară
  36. Infrastructura educațională și sportivă
  37. Cultură și culte
  38. Risc seismic
  39. Locuințe ANL
  40. Fonduri europene:
  41. Alte obiective în pregătire:
  42. IV Bugetul și fiscalitatea
  43. Obiective pentru anul 2020:
  44. V. Economia
  45. Măsuri prioritare pe termen scurt
  46. Industrii:
  47. Energie
  48. Obiective principale
  49. Obiective pe termen scurt:
  50. Evoluție producție netă de producție de energie electrică (TWh)
  51. Măsuri propuse
  52. Turism
  53. Mediul de afaceri, Comerț și IMM-uri
  54. VI. Transporturi, Infrastructură și Comunicații
  55. TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ
  56. I. Direcții de acțiune
  57. II Transport rutier
  58. Proiecte în execuție:
  59. Autostrada A3: Borș-Nădășelu- secțiunea Biharia – Borș, Câmpia Turzii-Târgu-Mureș – lot Iernut-Chețani și Lot Câmpia Turzii-Chețani, sector Râșnov-Cristian
  60. A7 : Varianta Ocolitoare Bacău
  61. A10: Sebeș-Turda – lotul 1 și lotul 2
  62. Drum expres: Craiova – Pitești- tronson 2 – (inclusiv VO Balș și VO Slatina) pentru care au fost semnate ordinele de începere a lucrărilor la sfârșitul anului 2019
  63. Pod suspendat peste Dunăre la Brăila
  64. III. Transport feroviar
  65. Proiectul prioritar pentru România rămâne închiderea Coridorului IV feroviar:
  66. Proiecte cu un caracter urgent:
  67. IV. Transport naval
  68. V. Transport aerian
  69. Finalizarea proiectului de reabilitare și refuncționalizare Corp A, B și rotondă Aeroport Băneasa – Aurel
  70. VI. Transportul multimodal
  71. O rețea națională și extinsă de terminale multimodale este esențială pentru ca industria logistică și
  72. VII. Transportul subteran
  73. Lucrări de investiții noi la metrou:
  74. CN Poșta Română
  75. POLITICI ÎN DOMENIUL IT&C GESTIONATE DE AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI
  76. România Digitală - priorități în 2020
  77. Securitate Cibernetică – priorități în 2020
  78. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  79. Principalele obiective pe termen scurt în domeniul agriculturii urmăresc perfecționarea și
  80. simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, susținerea
  81. industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe
  82. piața internă și externă
  83. Pregătirea Planului Național Strategic 2021-2027:
  84. Planul National Strategic va include măsuri/intervenții care să asigure respectarea Pactului Ecologic European:
  85. VIII. Fonduri europene
  86. I. MĂSURI SPECIFICE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027:
  87. II. MĂSURI CURENTE NECESARE PENTRU ACTUALA PERIOADĂ DE PROGRAMARE 2014-2020:
  88. IX. Munca și protecția socială
  89. Politici active de ocupare/stimulare a muncii
  90. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
  91. Un Dialog Social real și eficient
  92. Asistență socială îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor
  93. X. Educaţie, cercetare, inovare
  94. Obiective generale:
  95. Priorități pe termen scurt:
  96. XI. Tineret și sport
  97. A. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul tineretului
  98. B. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul sportului
  99. XII. Sănătatea
  100. FINANȚAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
  101. INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE
  102. RESURSA UMANĂ DIN SĂNĂTATE
  103. PREVENȚIA MEDICALĂ
  104. MEDICINA PRIMARĂ
  105. MEDICINA DE AMBULATOR ȘI INVESTIGAȚIILE PARACLINICE
  106. MEDICINA INTRASPITALICEASCĂ
  107. POLITICA MEDICAMENTULUI
  108. DIGITALIZARE SI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂ
  109. XIII. Mediul și resursele naturale
  110. Obiective imediate:
  111. Sectorul forestier
  112. Gospodărirea apelor
  113. Gestionarea deșeurilor
  114. Arii protejate și biodiversitate
  115. Calitatea aerului
  116. XIV. Cultură și patrimoniu
  117. XV. Apărare și securitate națională
  118. Obiective
  119. Măsuri
  120. XVI. Politica externă și afacerile europene
  121. I. Orientarea conceptuală generală
  122. II. Obiective și măsuri
  123. Măsuri și obiective în relația cu diaspora românească gestionate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

de timp și financiare ale medicilor să poată fi folosite mai mult spre componența profesională.

• Contractele cadru, la a căror negociere reprezentanții medicilor de familie trebuie să fie parte

activă, vor cuprinde cuantificarea clară și extinderea numărului și tipurilor de servicii medicale

prestate (activități epidemiologice, de prevenție, programe de screening).

• Guvernul va avea ca prioritate optimizarea Sistemului Integrat Unic de Asigurări de Sănătate (SIUI)

și aducerea lui la parametrii de funcționalitate normală, condiție de bază pentru o activitate eficientă

a medicilor, dar și pentru scăderea cheltuielilor decontate.

MEDICINA DE AMBULATOR ȘI INVESTIGAȚIILE PARACLINICE

• CNAS va introduce obligativitatea tuturor furnizorilor de servicii de sănătate de a crea liste de

așteptare pentru pacienții cronici pe criterii clare și transparente, diferențiate pe tipuri de patologii,

precum și sisteme digitalizate de programări.

• CNAS va actualiza tarifele de decontare a serviciilor medicale din ambulator și paraclinic, precum si

a plafoanelor pe furnizor în scopul creșterii accesibilității pacienților în medicina secundară prin

negocierea contractului cadru si a normelor de aplicare cu asociațiile profesionale, patronale și de

pacienți

• CNAS va stabili circuite separate pentru pacientul oncologic în sensul accesului mai facil și fără

întârzieri la investigații în ambulator conform unor protocoale de urmărire pre și postoperatorie

pentru fiecare tip de cancer.

• Ministerul Sănătății și CNAS vor dezvolta un pachet integrat de servicii conexe actului medical,

decontat prin FNUASS, adresat pacienților cu afecțiuni din spectrul autist (logopedie, kinetoterapie,

psihologie).

MEDICINA INTRASPITALICEASCĂ

• Ministerul Sănătății va realiza prin Direcțiile de sănătate publică controlul și va asigura

implementarea efectivă a Planului Strategic de Prevenire și Combatere a Infecțiilor Nosocomiale la

nivelul tuturor spitalelor publice și private, plan adoptat în 2016.

• Ministerul Sănătății și CNAS vor impune obligativitatea spitalelor publice de a introduce sisteme

computerizate de programări, criterii clare și transparente de alcătuire a listelor de așteptare.

• Guvernul și Ministerul Sănătății vor dezvolta capacitatea de intervenție în cadrul Acțiunilor

Prioritare de Infarct miocardic și Accident vascular cerebral prin înființarea în fiecare regiune a unui

centru de trombectomie mecanică, dotarea la cele mai înalte standarde a centrelor județene de

tromboliză intravenoasă, înființarea unui centru de coronarografie și stentare la nivelul fiecărui județ,

precum și prin includerea în program a centrelor private care îndeplinesc criteriile stabilite în

legislație. Astfel, principalele cauze de mortalitate tratabilă în România vor putea fi abordate

profesionist și unitar la nivelul întregii țări.