Programe de guvernare

Document original

Programul de guvernare al cabinetului Ludovic Orban, 2020

Toate documentele Consultă originalul ↗
Cuprinsul documentului
  1. Propuneri – Membri ai Guvernului
  2. Program de Guvernare
  3. Martie 2020
  4. Cuprins
  5. Preambul
  6. Politici sectoriale
  7. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  8. II. Ordinea publică și siguranța cetățeanului
  9. III. Administrația publică
  10. IV. Bugetul și fiscalitatea
  11. V. Economia
  12. VI. Transporturi, Infrastructura și Comunicații
  13. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  14. VIII. Fonduri europene
  15. IX. Munca și protecția socială
  16. X. Educaţie, cercetare, inovare
  17. XI. Tineret și sport
  18. XII. Sănătatea
  19. XIII. Mediul și resursele naturale
  20. XIV. Cultură, patrimoniu și minorități
  21. XV. Apărare și securitate națională
  22. XVI. Politica externă și afacerile europene
  23. Preambul
  24. Politici sectoriale
  25. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  26. Măsuri propuse pe termen scurt:
  27. II Ordine publică și siguranța cetățeanului
  28. Măsuri care pot fi operaționalizate pe termen scurt:
  29. III. Administrația publică
  30. Măsuri pentru creșterea eficienței instituționale la nivel central:
  31. Măsuri la nivelul administrației publice locale:
  32. Obiective de investiții prioritare în 2020:
  33. Infrastructura de sănătate
  34. Infrastructura de transport
  35. Infrastructura universitară
  36. Infrastructura educațională și sportivă
  37. Cultură și culte
  38. Risc seismic
  39. Locuințe ANL
  40. Fonduri europene:
  41. Alte obiective în pregătire:
  42. IV Bugetul și fiscalitatea
  43. Obiective pentru anul 2020:
  44. V. Economia
  45. Măsuri prioritare pe termen scurt
  46. Industrii:
  47. Energie
  48. Obiective principale
  49. Obiective pe termen scurt:
  50. Evoluție producție netă de producție de energie electrică (TWh)
  51. Măsuri propuse
  52. Turism
  53. Mediul de afaceri, Comerț și IMM-uri
  54. VI. Transporturi, Infrastructură și Comunicații
  55. TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ
  56. I. Direcții de acțiune
  57. II Transport rutier
  58. Proiecte în execuție:
  59. Autostrada A3: Borș-Nădășelu- secțiunea Biharia – Borș, Câmpia Turzii-Târgu-Mureș – lot Iernut-Chețani și Lot Câmpia Turzii-Chețani, sector Râșnov-Cristian
  60. A7 : Varianta Ocolitoare Bacău
  61. A10: Sebeș-Turda – lotul 1 și lotul 2
  62. Drum expres: Craiova – Pitești- tronson 2 – (inclusiv VO Balș și VO Slatina) pentru care au fost semnate ordinele de începere a lucrărilor la sfârșitul anului 2019
  63. Pod suspendat peste Dunăre la Brăila
  64. III. Transport feroviar
  65. Proiectul prioritar pentru România rămâne închiderea Coridorului IV feroviar:
  66. Proiecte cu un caracter urgent:
  67. IV. Transport naval
  68. V. Transport aerian
  69. Finalizarea proiectului de reabilitare și refuncționalizare Corp A, B și rotondă Aeroport Băneasa – Aurel
  70. VI. Transportul multimodal
  71. O rețea națională și extinsă de terminale multimodale este esențială pentru ca industria logistică și
  72. VII. Transportul subteran
  73. Lucrări de investiții noi la metrou:
  74. CN Poșta Română
  75. POLITICI ÎN DOMENIUL IT&C GESTIONATE DE AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI
  76. România Digitală - priorități în 2020
  77. Securitate Cibernetică – priorități în 2020
  78. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  79. Principalele obiective pe termen scurt în domeniul agriculturii urmăresc perfecționarea și
  80. simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, susținerea
  81. industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe
  82. piața internă și externă
  83. Pregătirea Planului Național Strategic 2021-2027:
  84. Planul National Strategic va include măsuri/intervenții care să asigure respectarea Pactului Ecologic European:
  85. VIII. Fonduri europene
  86. I. MĂSURI SPECIFICE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027:
  87. II. MĂSURI CURENTE NECESARE PENTRU ACTUALA PERIOADĂ DE PROGRAMARE 2014-2020:
  88. IX. Munca și protecția socială
  89. Politici active de ocupare/stimulare a muncii
  90. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
  91. Un Dialog Social real și eficient
  92. Asistență socială îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor
  93. X. Educaţie, cercetare, inovare
  94. Obiective generale:
  95. Priorități pe termen scurt:
  96. XI. Tineret și sport
  97. A. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul tineretului
  98. B. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul sportului
  99. XII. Sănătatea
  100. FINANȚAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
  101. INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE
  102. RESURSA UMANĂ DIN SĂNĂTATE
  103. PREVENȚIA MEDICALĂ
  104. MEDICINA PRIMARĂ
  105. MEDICINA DE AMBULATOR ȘI INVESTIGAȚIILE PARACLINICE
  106. MEDICINA INTRASPITALICEASCĂ
  107. POLITICA MEDICAMENTULUI
  108. DIGITALIZARE SI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂ
  109. XIII. Mediul și resursele naturale
  110. Obiective imediate:
  111. Sectorul forestier
  112. Gospodărirea apelor
  113. Gestionarea deșeurilor
  114. Arii protejate și biodiversitate
  115. Calitatea aerului
  116. XIV. Cultură și patrimoniu
  117. XV. Apărare și securitate națională
  118. Obiective
  119. Măsuri
  120. XVI. Politica externă și afacerile europene
  121. I. Orientarea conceptuală generală
  122. II. Obiective și măsuri
  123. Măsuri și obiective în relația cu diaspora românească gestionate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

• Implementarea prevederilor legislației privind guvernanța corporativă la toate societățile din portofoliul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

• Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de cupru-produs finit) în Romania în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei auto pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări.

• Realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diverselor tipuri de mașini de luptă, echipamente și subansamble atât pentru armata română, cât și pentru export în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB alocat apărării și în industria națională.

• Reorganizarea Companiei Naționale ROMARM.

Energie

Obiective principale

1. Securitatea energetica

În privința securității aprovizionării cu resurse energetice, Ministerul Economiei va susține dezvoltarea producției de energie cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, va promova valorificarea potențialului de hidrocarburi, prin folosirea acestui potențial oferit în special de proiectele din Marea Neagră. România poate deveni un furnizor regional de securitate energetică pentru Republica Moldova și alte țări din regiunea noastră. În același timp, diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare cu resurse energetice, dar și creșterea și modernizarea capacitaților de stocare sunt componente importante pentru securitatea energetică a țării. Creșterea capacitaților de interconectare cu statele vecine este, de asemenea, o componentă importantă a securității energetice.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice din sectorul energetic, Ministerul Economiei va continua să susțină activ parteneriatul strategic pe care România îl are cu SUA, și să promoveze nevoia implicării NATO și UE în gestionarea acestor obiective, inclusiv cele legate de securitatea cibernetică.

2. O guvernanță în energie bazată pe competență și integritate

Ministerul Economiei va promova necesitatea restaurării competenței, eficienței și integrității în guvernanța sectorului energetic românesc. În ultimii ani, instituțiile și companiile de stat au fost profund politizate și deprofesionalizate, acest lucru ducând la o lipsă de eficiență în definirea viitorului sectorului energetic, care încă nu are o strategie națională elaborată și adoptată, deși revizuirea acesteia a început încă din anul 2014.

3. O politică energetică orientată către eficiență energetică și protecția consumatorilor vulnerabili

Ministerul Economiei va promova necesitatea îmbunătățirii politicilor publice în domeniul eficienței energetice și a protecției consumatorilor vulnerabili de energie. În prezent, România risipește foarte multă resursă energetică, iar protecția socială a consumatorilor vulnerabili nu este nici eficientă, nici suficientă. Este nevoie ca aceia care nu își pot plăti facturile la energie să fie identificați și ajutați mai mult decât în prezent.