Programe de guvernare

Document original

Programul de guvernare al cabinetului Ludovic Orban, 2020

Cuprinsul documentului
  1. Propuneri – Membri ai Guvernului
  2. Program de Guvernare
  3. Martie 2020
  4. Cuprins
  5. Preambul
  6. Politici sectoriale
  7. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  8. II. Ordinea publică și siguranța cetățeanului
  9. III. Administrația publică
  10. IV. Bugetul și fiscalitatea
  11. V. Economia
  12. VI. Transporturi, Infrastructura și Comunicații
  13. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  14. VIII. Fonduri europene
  15. IX. Munca și protecția socială
  16. X. Educaţie, cercetare, inovare
  17. XI. Tineret și sport
  18. XII. Sănătatea
  19. XIII. Mediul și resursele naturale
  20. XIV. Cultură, patrimoniu și minorități
  21. XV. Apărare și securitate națională
  22. XVI. Politica externă și afacerile europene
  23. Preambul
  24. Politici sectoriale
  25. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  26. Măsuri propuse pe termen scurt:
  27. II Ordine publică și siguranța cetățeanului
  28. Măsuri care pot fi operaționalizate pe termen scurt:
  29. III. Administrația publică
  30. Măsuri pentru creșterea eficienței instituționale la nivel central:
  31. Măsuri la nivelul administrației publice locale:
  32. Obiective de investiții prioritare în 2020:
  33. Infrastructura de sănătate
  34. Infrastructura de transport
  35. Infrastructura universitară
  36. Infrastructura educațională și sportivă
  37. Cultură și culte
  38. Risc seismic
  39. Locuințe ANL
  40. Fonduri europene:
  41. Alte obiective în pregătire:
  42. IV Bugetul și fiscalitatea
  43. Obiective pentru anul 2020:
  44. V. Economia
  45. Măsuri prioritare pe termen scurt
  46. Industrii:
  47. Energie
  48. Obiective principale
  49. Obiective pe termen scurt:
  50. Evoluție producție netă de producție de energie electrică (TWh)
  51. Măsuri propuse
  52. Turism
  53. Mediul de afaceri, Comerț și IMM-uri
  54. VI. Transporturi, Infrastructură și Comunicații
  55. TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ
  56. I. Direcții de acțiune
  57. II Transport rutier
  58. Proiecte în execuție:
  59. Autostrada A3: Borș-Nădășelu- secțiunea Biharia – Borș, Câmpia Turzii-Târgu-Mureș – lot Iernut-Chețani și Lot Câmpia Turzii-Chețani, sector Râșnov-Cristian
  60. A7 : Varianta Ocolitoare Bacău
  61. A10: Sebeș-Turda – lotul 1 și lotul 2
  62. Drum expres: Craiova – Pitești- tronson 2 – (inclusiv VO Balș și VO Slatina) pentru care au fost semnate ordinele de începere a lucrărilor la sfârșitul anului 2019
  63. Pod suspendat peste Dunăre la Brăila
  64. III. Transport feroviar
  65. Proiectul prioritar pentru România rămâne închiderea Coridorului IV feroviar:
  66. Proiecte cu un caracter urgent:
  67. IV. Transport naval
  68. V. Transport aerian
  69. Finalizarea proiectului de reabilitare și refuncționalizare Corp A, B și rotondă Aeroport Băneasa – Aurel
  70. VI. Transportul multimodal
  71. O rețea națională și extinsă de terminale multimodale este esențială pentru ca industria logistică și
  72. VII. Transportul subteran
  73. Lucrări de investiții noi la metrou:
  74. CN Poșta Română
  75. POLITICI ÎN DOMENIUL IT&C GESTIONATE DE AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI
  76. România Digitală - priorități în 2020
  77. Securitate Cibernetică – priorități în 2020
  78. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  79. Principalele obiective pe termen scurt în domeniul agriculturii urmăresc perfecționarea și
  80. simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, susținerea
  81. industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe
  82. piața internă și externă
  83. Pregătirea Planului Național Strategic 2021-2027:
  84. Planul National Strategic va include măsuri/intervenții care să asigure respectarea Pactului Ecologic European:
  85. VIII. Fonduri europene
  86. I. MĂSURI SPECIFICE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027:
  87. II. MĂSURI CURENTE NECESARE PENTRU ACTUALA PERIOADĂ DE PROGRAMARE 2014-2020:
  88. IX. Munca și protecția socială
  89. Politici active de ocupare/stimulare a muncii
  90. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
  91. Un Dialog Social real și eficient
  92. Asistență socială îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor
  93. X. Educaţie, cercetare, inovare
  94. Obiective generale:
  95. Priorități pe termen scurt:
  96. XI. Tineret și sport
  97. A. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul tineretului
  98. B. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul sportului
  99. XII. Sănătatea
  100. FINANȚAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
  101. INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE
  102. RESURSA UMANĂ DIN SĂNĂTATE
  103. PREVENȚIA MEDICALĂ
  104. MEDICINA PRIMARĂ
  105. MEDICINA DE AMBULATOR ȘI INVESTIGAȚIILE PARACLINICE
  106. MEDICINA INTRASPITALICEASCĂ
  107. POLITICA MEDICAMENTULUI
  108. DIGITALIZARE SI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂ
  109. XIII. Mediul și resursele naturale
  110. Obiective imediate:
  111. Sectorul forestier
  112. Gospodărirea apelor
  113. Gestionarea deșeurilor
  114. Arii protejate și biodiversitate
  115. Calitatea aerului
  116. XIV. Cultură și patrimoniu
  117. XV. Apărare și securitate națională
  118. Obiective
  119. Măsuri
  120. XVI. Politica externă și afacerile europene
  121. I. Orientarea conceptuală generală
  122. II. Obiective și măsuri
  123. Măsuri și obiective în relația cu diaspora românească gestionate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

În ceea ce privește SIIJ, Ministerul Justiției a avut mai întâi consultări informale în cadrul CSM, apoi a lansat un proces de consultare a magistraților din instanțe și parchete. Pe baza acestora, precum și plecând de la propria analiză a modului de construcție instituțională a SIIJ, a rezultatelor activității acesteia, a statisticilor și a efectelor induse de crearea SIIJ, Ministerul Justiției a propus Guvernului desființarea SIIJ, poziție aprobată de Guvern printr-un Memorandum adoptat în luna decembrie 2019.

Ulterior, Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege privind desființarea SIIJ și l-a transmis CSM pentru avizul său consultativ.

7. Consiliul JAI

Ministerul Justiției va avea o atitudine proactivă în cadrul Consiliului JAI, orientată spre consolidarea statului de drept și a Spațiului de securitate, justiție și libertate în UE, cu exprimarea și integrarea intereselor noastre naționale.

În cadrul Consiliului JAI de la Zagreb, Croația, desfășurat în luna ianuarie 2020, ministrul Justiției a subliniat sprijinul României pentru crearea unui mecanism european de evaluare a statului de drept în toate țările membre UE, cu eliminarea paralelismelor în evaluare, acolo unde există și alte forme sau instrumente de monitorizare sau evaluare în domeniul Justiției.

De asemenea, ministrul Justiției a exprimat sprijinul României pentru crearea Parchetului European, subliniind faptul că răspunsul celorlalte state membre ale UE cu privire la acest obiectiv reprezintă un test al disponibilității acestora pentru asigurarea acelorași standarde de integritate și anticorupție în toate țările Uniunii, și pentru protecția intereselor financiare ale UE.

Măsuri propuse pe termen scurt:

1. Finalizarea proiectului de lege privind desființarea SIIJ, în urma unei dezbateri cu reprezentanții magistraților, CSM, ai asociațiilor profesionale, ONG-urilor și cu reprezentanții Parlamentului.

2. Constituirea a două grupuri de lucru extinse pentru modificarea Legilor justiției și a Codurilor penale. Acestea vor fi alcătuite din reprezentanți ai Ministerului Justiției, alături de care vor fi invitați reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, asociațiilor de magistrați, societății civile, Facultăților de drept și ai Parlamentului, care să analizeze și să evalueze impactul modificărilor legilor justiției și a codurilor penale.

3. Implementarea programului de asistență oferit prin Mecanismul Financiar Norvegian (prin care este avută în vedere crearea a 1.400 locuri noi de cazare, în valoare estimată de 21.007.300,00 euro și 100 locuri de cazare modernizate, în valoare estimată de 1.040.193,00 euro), alocarea de fonduri de la bugetul de stat (efortul pentru perioada 2020-2025 pe bugetul de stat este estimat la 100.340.995,0 euro, în vederea creării 4.725 locuri noi de cazare şi modernizarea a 969 locuri de cazare) precum și de obținerea unui împrumut de la o Instituție Financiară Internațională pentru construirea a două noi penitenciare (în valoare de 177.000.000 euro).

4. Elaborarea unui alt act normativ complex care să instituie măsuri de coroborare a dispozițiilor Regulamentului EPO cu normele interne. Există un grup de lucru inter-instituțional care a analizat problematica la MJ cu reprezentanți ai PICCJ, DNA, DIICOT, CSM, DLAF. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce