Programul de guvernare USR PLUS pentru alegerile din 2020

adolescenți are aceeași cauză. Pe de altă parte România are cea mai mare incidență a diabetului zaharat din Europa—11% din populația 18–65 ani, acest fapt devenind o problemă de securitate națională, iar printre cauze fiind și stilul de viață și alimentație la risc.

MĂSURI

1. Educație pentru sănătate în școli în vederea prevenirii debutului consumului de alcool/tutun; educație nutrițională și reproductivă;

2. Centre de prevenție/tratare a dependenței de consumul de alcool la nivelul fiecărui spital Județean/Regional.

3. Aplicarea chestionarelor de tip AUDIT (Alcohol Use Disorders Identification Test & Guidelines) în toate spitalele și cabinetele de medicină de familie din România, (chiar anexă la Foaia de Observație)—chestionare care identifică comportamentul de risc—consumul de risc și consumul abuziv, permițând intervenții de consiliere „scurte” din partea medicului (succes 1 din 8 intervenții; 1 viață salvată la 60 de intervenții scurte)

4. Adresarea dependenței de alcool în Compartimente de Specialitate, cu protocoale de supraveghere și tratament standardizate.

5. Educație continuă a personalului pe zona adicției joacă un rol dovedit în prevenția alcoolismului.

6. Semaforizarea alimentară: implementarea sistemului de etichetare cromatică Nutri- Score (de la roșu la verde în funcție de conținutul de grăsimi saturate, sare, zaharuri libere, proteine și fibre alimentare). Astfel românii se vor putea informa facil despre impactul asupra sănătății al produselor pe care le cumpără.

Factorii de mediu contribuie de asemenea la starea de sănătate generală a populației. România, cu 28.000 din cele 400.000 de decese premature datorate poluării aerului din UE, se află pe locul 3.

7. Măsuri fundamentale pentru reducerea consumului de tutun; reducerea expunerii la orice mesaj direct sau indirect legat de tutun în rândul tinerilor în vederea reducerii comportamentului de consum; interzicerea fumatului de orice fel în locurile publice închise și astfel scăderea validării sociale a fumatului; folosirea taxelor aplicate tutunului pentru programele de sănătate și pentru campanii educaționale extensive pentru prevenirea adicției la nicotină în rândul copiilor.

8. Descurajarea automedicației. Consumul de medicamente, în special de antibiotice, trebuie să fie supravegheat de specialiști și realizat pe bază de prescripție, ghiduri și instruire. Riscurile automedicației pentru sănătatea pacientului sunt majore, dar acest fenomen este larg răspândit în România (peste 80% din pacienți își procură tratament fără prescripție medicală) și este cauzat de neîncrederea în medici, lipsa educației sanitare și publicitatea excesivă la medicamente.

9. Introducerea în normele de tehnică legislativă, pentru fiecare act normativ, pe lângă evaluarea impactului socio-economic și a unei secțiuni de ‚impact asupra sănătății publice”. Astfel, cuantificarea sistematică a acestei coordonate a sănătății publice va deveni comună în procesul decizional în toate domeniile sectoriale. De altfel, „health în all policies” este un principiu de guvernanță europeană care va trebui preluat și în România. Mai mult, vom încerca să determinăm decidenții de la toate nivelurile să