Programul de guvernare USR PLUS pentru alegerile din 2020
Cuprinsul documentului
- O Românie
- fără hoție.
- Revoluția
- Bunei Guvernări
- Planul USR PLUS.
- Reformă Constituțională și Justiție
- CONTEXT
- PRIORITATEA 1
- Reforma constituțională
- MĂSURI
- 1. Fără penali în funcții publice
- 2. Avocatul Poporului
- 3. Reducerea numărului parlamentarilor la maxim 200 de deputați și 100 de senatori
- 4. I nstituirea unui sistem diferențiat de alegere a camerelor Parlamentului
- 5. Interzicerea votului parlamentarilor-miniștri la învestirea și demiterea guvernului
- 6. Relaxarea condițiilor de exercitare a dreptului cetățenilor la inițiativă legislativă
- 7. Eliminarea imunității parlamentarilor și miniștrilor
- 8. Modificarea procedurii de demitere a Președintelui României
- 9. Acordarea dreptului de inițiativă legislativă Președintelui României
- 10. Eliminarea restricțiilor participării Președintelui României la ședințele Guvernului
- 11. Restrângerea atribuțiilor Președintelui interimar al României
- 12. Simplificarea procedurii de dizolvare a Parlamentului
- 13. Clarificarea distribuirii atribuțiilor Președintelui și Guvernului în raport cu Uniunea Europeană
- 14. Includerea în Constituție a modului de alegere a parlamentarilor și autorităților administrației publice locale
- 15. Limitarea procedurii angajării răspunderii Guvernului asupra proiectelor de lege la maxim una per sesiune parlamentară
- 16. Limitarea domeniilor care pot fi reglementate prin ordonanță de urgență
- 17. Includerea parlamentarilor printre entitățile care pot ataca ordonanțele de guvern la Curtea Constituțională anterior adoptării legii de aprobare
- 18. Instituirea unei limite de două mandate consecutive pentru primari și președinții de consilii județene
- 19. Consacrarea în Constituție a funcției de președinte al consiliului județean
- 20. Instituirea regiunilor ca noi unități administrativ–teritoriale în locul județelor
- c) Creșterea ratei de absorbție a fon-
- d) Reducerea decalajelor de dezvoltare
- 21. Eliminarea autorității ministrului justiției asupra procurorilor
- 22. Introducerea în Constituție a procedurii de numire și revocare din funcție a Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Procurorului General al României
- 23. Modificarea condițiilor de eligibilitate pentru numirea în funcția de judecător al Curții Constituționale
- 24. Modificarea schemei de numire în funcție a judecătorilor Curții Constituționale
- 25. Limitarea atribuției Curții Constituționale privind soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice
- 26. Înlocuirea numerelor minime de 50 de deputați sau 25 de senatori necesare pentru sesizarea Curții Constituționale cu un număr unic de 50 de parlamentari
- 27. Eliminarea dreptului Parlamentului de a conferi Curții Constituționale atribuții suplimentare prin lege organică
- PRIORITATEA 2
- 28. Limitarea numărului de mandate al președintelui Curții Constituționale și introducerea obligației publicării opiniilor separate și concurente în Monitorul Oficial
- Garantarea independenței Justiției
- MĂSURI
- 1. Desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție
- 2. Înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu
- 3. Asigurarea independenței instituționale a Inspecției Judiciare
- 4. Reforma modului de desemnare a conducerilor Parchetului General, DNA și DIICOT
- 5. Reforma Consiliului Superior al Magistraturii
- 6. Eliminarea restricției libertății de exprimare a magistraților privind activitatea celorlalte puteri ale statului
- 7. Limitarea angajării răspunderii materiale a magistraților pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare la situațiile când reaua credință ori grava neglijență a fost stabilită de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, conform procedurii disciplinare, prin hotărâre rămasă definitivă
- 8. Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților și revenirea la completurile de apel formate din 2 judecători
- 9. Stagiul de pregătire la Institutului Național al Magistraturii
- 10. Transferul gestiunii bugetului instanțelor și parchetelor de la Ministerul Justiției și Ministerul Public către curțile de apel și parchetele de pe lângă curțile de apel
- 11. Un sistem de pensii echitabil
- 12. Transpunerea corectă și integrală a tuturor directivelor europene din domeniul Justiției
- PRIORITATEA 3
- Relansarea luptei anticorupție
- MĂSURI
- 1. Întărirea DNA
- 2. Transparentizarea instituțiilor și autorităților publice
- 3. Prevenirea și depistarea conflictelor de interese și incompatibilităților
- 4. Sancționarea conflictelor de interese și incompatibilităților
- 5. Protejarea avertizorilor de integritate
- PRIORITATEA 4
- 6. Accelerarea recuperării prejudiciilor cauzate prin infracțiuni
- Politică penală coerentă și echitabilă
- MĂSURI
- 1. Reevaluarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală, transpunerea directivelor
- Uniunii Europene, a deciziilor Curții Constituționale și a recomandărilor Comisiei de la Veneția
- 2. Legislație penală și penitenciară conectată la realitate
- 3. Înăsprirea condițiilor de liberare condiționată
- 4. Dezvoltarea sistemului penitenciar în conformitate cu standardele europene
- 5. Punerea la dispoziția parchetelor și organelor de cercetare penală a unei infrastructuri performante pentru obținerea de probe
- PRIORITATEA 5
- Justiție eficientă, profesionistă și transparentă
- MĂSURI
- 1. Asigurarea accesului gratuit al publicului la legislația națională și europeană
- 2. Simplificarea achitării taxelor judiciare de timbru
- 3. Informatizarea sistemului de justiție
- 4. Restructurarea circumscripțiilor judecătoriilor
- 5. Mecanisme alternative de soluționare a litigiilor
- 6. Transparentizarea procedurii de repartizare aleatorie a dosarelor
- 7. Accesarea jurisprudenței naționale relevante prin intermediul unui program informatic performant
- 8. Sistematizarea și stabilizarea legislației naționale
- 9. Redimensionarea personalului din sistemul judiciar
- 10. Relaxarea condițiilor de acordare a ajutorului public judiciar în materie civilă
- 11. Trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor
- Administrația Publică / Reforma Statului
- CONTEXT
- O guvernare care asigură condițiile pentru dezvoltarea sustenabilă a României, cu o administrație publică integră și competentă, care:
- a) gestionează cu eficiență și echitabil servicii publice de calitate, prin
- b) câștigă respectul și încrederea cetățenilor, prin
- Principiile pe care se sprijină programul de guvernare USR PLUS în acest domeniu sunt principiile spațiului administrativ european:
- Fiabilitate/Încredere și Predictibilitate—
- PRIORITATEA 1
- Îmbunătățirea cadrului instituțional, legislativ și de politici publice la nivelul administrației centrale. Ne dorim o administrație publică centrală integră, competentă și eficace, a cărei activitate este ghidată de reguli unitare, coerente și simplificate, care reușește să ofere:
- OBIECTIV
- Managementul Resurselor Umane. Ne dorim o funcție publică integră și competentă, care reușește să gestioneze cu eficiență și echitabil servicii publice de calitate, prin profesionalizare și stabilitate, susținute de un sistem meritocratic de management al resurselor umane.
- OBIECTIV
- MĂSURI
- PRIORITATEA 3
- Serviciile publice. Ne dorim servicii publice de cea mai bună calitate, la nivelul unei țări membre a Uniunii Europene, accesibile tuturor cetățenilor și care să economisească la maxim timpul și banii cetățenilor și ai companiilor.
- OBIECTIVE
- MĂSURI
- Administrația Publică Locală. Ne dorim o reformă profundă a administrației publice locale, care să continue procesul de descentralizare și care să furnizeze servicii publice și dezvoltare conform nevoilor specifice ale diferitelor comunități.
- OBIECTIV
- MĂSURI
- Sănătate
- CONTEXT
- CONTEXT
- VIZIUNE
- Sănătatea reprezintă un drept fundamental (art. 34 din Constituția României) și nu un privilegiu. Demnitatea, respectul reciproc medic–pacient, dar și accesul la servicii medicale de calitate sunt elemente esențiale ale oricărui sistem medical modern.
- • Principiul echității.
- • Principiul centrării pe oameni.
- • Principiul deschiderii.
- • Principiul eficacității.
- • Principiul performanței și calității.
- • Principiul fundamentării deciziilor și a politicilor.
- • Principiul sustenabilității.
- • Principiul proximității.
- • Principiul prevenției.
- • Principiul parteneriatului.
- • Principiul comunicării și transparenței.
- PRIORITATEA 1
- Reforma sistemului de sănătate pentru performanță medicală sustenabilă
- OBIECTIV
- Capacitate de leadership și guvernanță în sistemul de sănătate
- MĂSURI
- MĂSURI
- OBIECTIV
- 1. Tranziția spre asistența medicală comu-
- 2. Caravane medicale pentru mediul rural.
- 3. Asistență medicală în fiecare comună.
- 4. Vouchere de transport pentru pacienții cu boli cronice din mediul rural.
- 6. Informatizarea accesului la serviciile
- 7. Dosarului Electronic de Sănătate accesibil pacientului și medicului curant,
- 8. Realizarea Registrelor Naționale
- 9. Deduceri fiscale/ reducerea impozitului pe profit pentru oficinele din mediul
- 10. Responsabilizarea ca „procurator/facilitator medicamente” a mediatorilor sanitari și a asistenților medicali comunitari
- 11. Program de lucru în două ture în toate spitalele județene pentru ambulatoriile de specialitate cu patologia cea
- 12. Registrul profesioniștilor în medicină—
- 13. Dezvoltarea unor navigatori medicali
- OBIECTIV
- MĂSURI
- 1. Cifra de școlarizare pentru reziden-
- 2. Restructurarea programelor de pregă-
- 4. Înființarea unei baze de date online în care rezidenții pot informa sub anonimat, asupra calității pregătirii în
- 5. Optimizarea criteriilor pentru organizarea complementară a rezidențiatului
- și în afara centrelor universitare, în
- 6. Crearea unui fond național pentru edu-
- 9. Ghiduri de bună practică pentru a uni-
- 10. Întărirea independenței profesiilor
- 11. Reformarea, depolitizarea și profesionalizarea Autorităților Competente din
- 12. Eficientizarea proceselor din domeniul managementului resurselor umane.
- 13. Posibilitatea reconversiei specialității
- 14. Ameliorarea relaționării corpului medi-
- 15. Asigurarea unui standard minimal obli-
- 16. Reevaluarea și actualizarea normativului de personal pe secțiile și com-
- 17. Întărirea instituției avertizorului de inte-
- OBIECTIV
- Accesul la medicamente și dispozitive
- Sistem de sănătate digitalizat
- MĂSURI
- Cercetare științifică medicală
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Abordare integrativă pentru diminuarea factorilor de risc.
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Prevenirea îmbolnăvirilor.
- MĂSURI
- 1. O populație conștientă asupra modalităților de prevenire—igienă personală și comunitară
- 2. Alimentație sănătoasă și bogată în nutrienți
- 3. Calitatea mediului urban și a condițiilor de locuire ca obiectiv de sănătate publică
- 4. Sănătatea reproducerii și măsuri de asigurare a sănătății nou-născutului
- 5. Vaccinare
- OBIECTIV
- Menținerea stării de sănătate— Medicină primară.
- MĂSURI
- 1. Rețeaua medicilor de familie
- 2. Accesul la servicii de asistență medicală comunitară—rețea complementară medicinei de familie
- PRIORITATEA 2
- Diagnosticarea, tratamentul și îngrijirile medicale—Specialități medicale
- OBIECTIV
- Servicii medicale de urgență corelate cu asistența medicală primară
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Servicii medicale de tratament secundar și recuperare
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Medicina oncologică
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Sănătate mintală
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Medicină transfuzională
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Medicina materno-fetală
conform Regulamentului UE nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă.
Drept consecință, USR PLUS propune continuarea procesului de informatizare a sistemului de justiție și oferirea către cetățeni a unui acces cât mai facil la dosarele în care sunt parte, prin crearea unor dosare electronice unde vor putea fi încărcate toate documentele aferente litigiului. Părțile vor avea în același timp opțiunea de a realiza online acte procesuale. De asemenea, propunem transmiterea video online a ședințelor publice, măsură ce ar permite transparentizarea actului de justiție și sporirea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar.
4. Restructurarea circumscripțiilor judecătoriilor
În momentul actual, în România funcționează peste 180 de judecătorii, stabilite prin lege. Totuși, gradul de încărcare a acestora variază semnificativ. Implicit și numărul judecătorilor variază, de la aproape 80 de judecători în cadrul judecătoriilor sectoarelor municipiului București și până la 3 judecători în cazul unora dintre judecătoriile din mediul rural. O astfel de organizare presupune o distribuire ineficientă a costurilor administrative, precum și o distribuire inechitabilă a volumului de muncă. Drept consecință, propunem realizarea unei restructurări a sistemului de instanțe din România, care să asigure deopotrivă accesibilitatea la actul de justiție, promptitudinea îndeplinirii acestuia și eficiența utilizării resurselor administrative limitate.
5. Mecanisme alternative de soluționare a litigiilor
Una dintre principalele probleme ale sistemului judiciar din România este supraîncărcarea instanțelor cu un număr de dosare superior capacității de soluționare. Drept consecință, este necesară identificarea unor mijloace alternative de soluționare a litigiilor civile sau comerciale. USR PLUS își propune încurajarea și recunoașterea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor, așa cum este cazul medierii sau al arbitrajului, fără ca ele să devină obligatorii.
6. Transparentizarea procedurii de repartizare aleatorie a dosarelor
Propunem ca intervenția factorului uman în cadrul procedurii de repartizare aleatorie a dosarelor între completurile de judecată să fie redusă substanțial, iar documentele care atestă modul cum s-a procedat să fie publicate în format electronic și cu semnătură digitală într-o secțiune specială a portalului instanțelor judecătorești.
7. Accesarea jurisprudenței naționale relevante prin intermediul unui program informatic performant
În spiritul transparenței actului de justiție și pentru facilitarea uniformizării practicii instanțelor judecătorești, susținem publicarea în extenso a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în limitele stabilite prin Regulamentul General privind Protecția Datelor, precum și integrarea acestora într-o bază de date digitală, inclusiv sub formă de rezumat, organizată astfel încât judecătorii să poată consulta în mod eficient jurisprudența din orice domeniu.
8. Sistematizarea și stabilizarea legislației naționale
Parlamentele și guvernele din ultimele decenii au adoptat un număr imens de legi, ordonanțe și hotărâri, care au cauzat instalarea fenomenului cunoscut sub