Programul de guvernare USR PLUS pentru alegerile din 2020

Perioada 2017–2019 a presupus modificarea normelor penale și de procedură penală după bunul plac al politicienilor ce făceau parte din majoritatea parlamentară, astfel încât să fie soluționate favorabil dosarele ce îi priveau în mod direct. De la redefinirea unor infracțiuni, așa cum este cazul abuzului în serviciu, sau dezincriminarea altora, așa cum s-a întâmplat cu neglijența în serviciu, și până la limitarea mijloacelor organelor de urmărire penală, prin eliminarea posibilității folosirii unor categorii de probe în cadrul procesului penal, dispozițiile adoptate de PSD-ALDE au avut natura de a îngreuna și chiar de a face imposibilă identificarea și pedepsirea unui număr semnificativ de infractori. Soluția este reanalizarea tuturor acestor dispoziții, pe baza unor dezbateri transparente și deschise publicului, astfel încât activitatea de combatere a infracționalității să devină din nou una eficientă. Ne angajăm să inițiem astfel de dezbateri alături de profesioniști ai justiției penale și să revizuim rapid modificările aduse legislației penale de către PSD-ALDE.

2. Legislație penală și penitenciară conectată la realitate

Într-un stat de drept, politica penală și penitenciară trebuie adaptată periodic, astfel încât să corespundă evoluției caracteristicilor fenomenului infracțional din societate, iar nu intereselor vremelnice ale politicienilor. Între anii 2017 și 2020, în subordinea Ministerului Justiției a funcționat Institutul Român de Criminologie, având ca rol principal realizarea de analize, rapoarte și prognoze privind cauzele și evoluția criminalității din România. Considerăm necesară și oportună înființarea unei structuri specializate, autonome, la adăpost de influența factorilor politici, alcătuite din experți criminologi care să asigure fundamentarea pe baze științifice a legislației din acest domeniu.

3. Înăsprirea condițiilor de liberare condiționată

Având în vedere interesul major al protecției societății față de persoanele care au săvârșit infracțiuni, este necesară reformularea condițiilor de acordare a liberării condiționate în sensul îngreunării acestora. O condiție esențială pentru stabilirea liberării condiționate este cea a recuperării integrale a prejudiciului cauzat prin infracțiune anterior liberării condiționate.

4. Dezvoltarea sistemului penitenciar în conformitate cu standardele europene

România a fost în mod repetat condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru condițiile din penitenciarele din întreaga țară, astfel de condamnări ducând la plata unor sume considerabile ca despăgubiri. Principala soluție pentru a evita în viitor astfel de condamnări este recondiționarea penitenciarelor astfel încât să fie asigurate standardele minimale impuse de către organizații internaționale. Ministerul Justiției trebuie să își asume direcționarea identificarea și direcționarea unor resurse suficiente către acest obiectiv. Susținem renovarea, modernizarea și extinderea unor centre de detenție existente, schimbarea destinației unor imobile aflate în proprietatea statului și construirea unor penitenciare noi, îmbunătățirea condițiilor de muncă ale angajaților, pregătirea persoanelor condamnate pentru reintegrarea în societate, consolidarea sistemului de probațiune și altele, cu finanțare provenind din accesarea de fonduri europene și din recuperarea prejudiciilor cauzate prin săvârșirea de infracțiuni.

5. Punerea la dispoziția parchetelor și organelor de cercetare penală a unei infrastructuri performante pentru obținerea de probe