Programul de guvernare USR PLUS pentru alegerile din 2020
Cuprinsul documentului
- O Românie
- fără hoție.
- Revoluția
- Bunei Guvernări
- Planul USR PLUS.
- Reformă Constituțională și Justiție
- CONTEXT
- PRIORITATEA 1
- Reforma constituțională
- MĂSURI
- 1. Fără penali în funcții publice
- 2. Avocatul Poporului
- 3. Reducerea numărului parlamentarilor la maxim 200 de deputați și 100 de senatori
- 4. I nstituirea unui sistem diferențiat de alegere a camerelor Parlamentului
- 5. Interzicerea votului parlamentarilor-miniștri la învestirea și demiterea guvernului
- 6. Relaxarea condițiilor de exercitare a dreptului cetățenilor la inițiativă legislativă
- 7. Eliminarea imunității parlamentarilor și miniștrilor
- 8. Modificarea procedurii de demitere a Președintelui României
- 9. Acordarea dreptului de inițiativă legislativă Președintelui României
- 10. Eliminarea restricțiilor participării Președintelui României la ședințele Guvernului
- 11. Restrângerea atribuțiilor Președintelui interimar al României
- 12. Simplificarea procedurii de dizolvare a Parlamentului
- 13. Clarificarea distribuirii atribuțiilor Președintelui și Guvernului în raport cu Uniunea Europeană
- 14. Includerea în Constituție a modului de alegere a parlamentarilor și autorităților administrației publice locale
- 15. Limitarea procedurii angajării răspunderii Guvernului asupra proiectelor de lege la maxim una per sesiune parlamentară
- 16. Limitarea domeniilor care pot fi reglementate prin ordonanță de urgență
- 17. Includerea parlamentarilor printre entitățile care pot ataca ordonanțele de guvern la Curtea Constituțională anterior adoptării legii de aprobare
- 18. Instituirea unei limite de două mandate consecutive pentru primari și președinții de consilii județene
- 19. Consacrarea în Constituție a funcției de președinte al consiliului județean
- 20. Instituirea regiunilor ca noi unități administrativ–teritoriale în locul județelor
- c) Creșterea ratei de absorbție a fon-
- d) Reducerea decalajelor de dezvoltare
- 21. Eliminarea autorității ministrului justiției asupra procurorilor
- 22. Introducerea în Constituție a procedurii de numire și revocare din funcție a Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Procurorului General al României
- 23. Modificarea condițiilor de eligibilitate pentru numirea în funcția de judecător al Curții Constituționale
- 24. Modificarea schemei de numire în funcție a judecătorilor Curții Constituționale
- 25. Limitarea atribuției Curții Constituționale privind soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice
- 26. Înlocuirea numerelor minime de 50 de deputați sau 25 de senatori necesare pentru sesizarea Curții Constituționale cu un număr unic de 50 de parlamentari
- 27. Eliminarea dreptului Parlamentului de a conferi Curții Constituționale atribuții suplimentare prin lege organică
- PRIORITATEA 2
- 28. Limitarea numărului de mandate al președintelui Curții Constituționale și introducerea obligației publicării opiniilor separate și concurente în Monitorul Oficial
- Garantarea independenței Justiției
- MĂSURI
- 1. Desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție
- 2. Înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu
- 3. Asigurarea independenței instituționale a Inspecției Judiciare
- 4. Reforma modului de desemnare a conducerilor Parchetului General, DNA și DIICOT
- 5. Reforma Consiliului Superior al Magistraturii
- 6. Eliminarea restricției libertății de exprimare a magistraților privind activitatea celorlalte puteri ale statului
- 7. Limitarea angajării răspunderii materiale a magistraților pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare la situațiile când reaua credință ori grava neglijență a fost stabilită de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, conform procedurii disciplinare, prin hotărâre rămasă definitivă
- 8. Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților și revenirea la completurile de apel formate din 2 judecători
- 9. Stagiul de pregătire la Institutului Național al Magistraturii
- 10. Transferul gestiunii bugetului instanțelor și parchetelor de la Ministerul Justiției și Ministerul Public către curțile de apel și parchetele de pe lângă curțile de apel
- 11. Un sistem de pensii echitabil
- 12. Transpunerea corectă și integrală a tuturor directivelor europene din domeniul Justiției
- PRIORITATEA 3
- Relansarea luptei anticorupție
- MĂSURI
- 1. Întărirea DNA
- 2. Transparentizarea instituțiilor și autorităților publice
- 3. Prevenirea și depistarea conflictelor de interese și incompatibilităților
- 4. Sancționarea conflictelor de interese și incompatibilităților
- 5. Protejarea avertizorilor de integritate
- PRIORITATEA 4
- 6. Accelerarea recuperării prejudiciilor cauzate prin infracțiuni
- Politică penală coerentă și echitabilă
- MĂSURI
- 1. Reevaluarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală, transpunerea directivelor
- Uniunii Europene, a deciziilor Curții Constituționale și a recomandărilor Comisiei de la Veneția
- 2. Legislație penală și penitenciară conectată la realitate
- 3. Înăsprirea condițiilor de liberare condiționată
- 4. Dezvoltarea sistemului penitenciar în conformitate cu standardele europene
- 5. Punerea la dispoziția parchetelor și organelor de cercetare penală a unei infrastructuri performante pentru obținerea de probe
- PRIORITATEA 5
- Justiție eficientă, profesionistă și transparentă
- MĂSURI
- 1. Asigurarea accesului gratuit al publicului la legislația națională și europeană
- 2. Simplificarea achitării taxelor judiciare de timbru
- 3. Informatizarea sistemului de justiție
- 4. Restructurarea circumscripțiilor judecătoriilor
- 5. Mecanisme alternative de soluționare a litigiilor
- 6. Transparentizarea procedurii de repartizare aleatorie a dosarelor
- 7. Accesarea jurisprudenței naționale relevante prin intermediul unui program informatic performant
- 8. Sistematizarea și stabilizarea legislației naționale
- 9. Redimensionarea personalului din sistemul judiciar
- 10. Relaxarea condițiilor de acordare a ajutorului public judiciar în materie civilă
- 11. Trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor
- Administrația Publică / Reforma Statului
- CONTEXT
- O guvernare care asigură condițiile pentru dezvoltarea sustenabilă a României, cu o administrație publică integră și competentă, care:
- a) gestionează cu eficiență și echitabil servicii publice de calitate, prin
- b) câștigă respectul și încrederea cetățenilor, prin
- Principiile pe care se sprijină programul de guvernare USR PLUS în acest domeniu sunt principiile spațiului administrativ european:
- Fiabilitate/Încredere și Predictibilitate—
- PRIORITATEA 1
- Îmbunătățirea cadrului instituțional, legislativ și de politici publice la nivelul administrației centrale. Ne dorim o administrație publică centrală integră, competentă și eficace, a cărei activitate este ghidată de reguli unitare, coerente și simplificate, care reușește să ofere:
- OBIECTIV
- Managementul Resurselor Umane. Ne dorim o funcție publică integră și competentă, care reușește să gestioneze cu eficiență și echitabil servicii publice de calitate, prin profesionalizare și stabilitate, susținute de un sistem meritocratic de management al resurselor umane.
- OBIECTIV
- MĂSURI
- PRIORITATEA 3
- Serviciile publice. Ne dorim servicii publice de cea mai bună calitate, la nivelul unei țări membre a Uniunii Europene, accesibile tuturor cetățenilor și care să economisească la maxim timpul și banii cetățenilor și ai companiilor.
- OBIECTIVE
- MĂSURI
- Administrația Publică Locală. Ne dorim o reformă profundă a administrației publice locale, care să continue procesul de descentralizare și care să furnizeze servicii publice și dezvoltare conform nevoilor specifice ale diferitelor comunități.
- OBIECTIV
- MĂSURI
- Sănătate
- CONTEXT
- CONTEXT
- VIZIUNE
- Sănătatea reprezintă un drept fundamental (art. 34 din Constituția României) și nu un privilegiu. Demnitatea, respectul reciproc medic–pacient, dar și accesul la servicii medicale de calitate sunt elemente esențiale ale oricărui sistem medical modern.
- • Principiul echității.
- • Principiul centrării pe oameni.
- • Principiul deschiderii.
- • Principiul eficacității.
- • Principiul performanței și calității.
- • Principiul fundamentării deciziilor și a politicilor.
- • Principiul sustenabilității.
- • Principiul proximității.
- • Principiul prevenției.
- • Principiul parteneriatului.
- • Principiul comunicării și transparenței.
- PRIORITATEA 1
- Reforma sistemului de sănătate pentru performanță medicală sustenabilă
- OBIECTIV
- Capacitate de leadership și guvernanță în sistemul de sănătate
- MĂSURI
- MĂSURI
- OBIECTIV
- 1. Tranziția spre asistența medicală comu-
- 2. Caravane medicale pentru mediul rural.
- 3. Asistență medicală în fiecare comună.
- 4. Vouchere de transport pentru pacienții cu boli cronice din mediul rural.
- 6. Informatizarea accesului la serviciile
- 7. Dosarului Electronic de Sănătate accesibil pacientului și medicului curant,
- 8. Realizarea Registrelor Naționale
- 9. Deduceri fiscale/ reducerea impozitului pe profit pentru oficinele din mediul
- 10. Responsabilizarea ca „procurator/facilitator medicamente” a mediatorilor sanitari și a asistenților medicali comunitari
- 11. Program de lucru în două ture în toate spitalele județene pentru ambulatoriile de specialitate cu patologia cea
- 12. Registrul profesioniștilor în medicină—
- 13. Dezvoltarea unor navigatori medicali
- OBIECTIV
- MĂSURI
- 1. Cifra de școlarizare pentru reziden-
- 2. Restructurarea programelor de pregă-
- 4. Înființarea unei baze de date online în care rezidenții pot informa sub anonimat, asupra calității pregătirii în
- 5. Optimizarea criteriilor pentru organizarea complementară a rezidențiatului
- și în afara centrelor universitare, în
- 6. Crearea unui fond național pentru edu-
- 9. Ghiduri de bună practică pentru a uni-
- 10. Întărirea independenței profesiilor
- 11. Reformarea, depolitizarea și profesionalizarea Autorităților Competente din
- 12. Eficientizarea proceselor din domeniul managementului resurselor umane.
- 13. Posibilitatea reconversiei specialității
- 14. Ameliorarea relaționării corpului medi-
- 15. Asigurarea unui standard minimal obli-
- 16. Reevaluarea și actualizarea normativului de personal pe secțiile și com-
- 17. Întărirea instituției avertizorului de inte-
- OBIECTIV
- Accesul la medicamente și dispozitive
- Sistem de sănătate digitalizat
- MĂSURI
- Cercetare științifică medicală
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Abordare integrativă pentru diminuarea factorilor de risc.
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Prevenirea îmbolnăvirilor.
- MĂSURI
- 1. O populație conștientă asupra modalităților de prevenire—igienă personală și comunitară
- 2. Alimentație sănătoasă și bogată în nutrienți
- 3. Calitatea mediului urban și a condițiilor de locuire ca obiectiv de sănătate publică
- 4. Sănătatea reproducerii și măsuri de asigurare a sănătății nou-născutului
- 5. Vaccinare
- OBIECTIV
- Menținerea stării de sănătate— Medicină primară.
- MĂSURI
- 1. Rețeaua medicilor de familie
- 2. Accesul la servicii de asistență medicală comunitară—rețea complementară medicinei de familie
- PRIORITATEA 2
- Diagnosticarea, tratamentul și îngrijirile medicale—Specialități medicale
- OBIECTIV
- Servicii medicale de urgență corelate cu asistența medicală primară
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Servicii medicale de tratament secundar și recuperare
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Medicina oncologică
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Sănătate mintală
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Medicină transfuzională
- MĂSURI
- OBIECTIV
- Medicina materno-fetală
• Condițiile de la asigurare discutate în forma organizata instituțională. Ar fi necesar, pentru a evita politici de tip trust și de impunere a tarifelor, să se realizeze un contract cadru anual stabilit prin negocieri între asigurători, Ministerul Sănătății, organizații profesionale, asociații ale pacienților și justiție. Acesta trebuie să precizeze modul de sesizare și răspuns în cazurile de malpraxis, plafonarea daunelor ne-materiale (morale) care se pot acorda și modul de evaluare a lor, procedura de stabilirea a răspunderii în astfel de cazuri
• Precizarea scopului final al contractului medic (instituție) pacient (malpraxis bazat pe rezultat). Din punct de vedere al contractului de acordare a asistenței medicale, pacientul este în contract cu spitalul (instituția), și medicul este doar un prestator de servicii. Astfel s-ar separa în situațiile de malpraxis responsabilitatea instituțională de cea individuală.
OBIECTIV
Accesul la medicamente și dispozitive
medicale, piața farmaceutică. Medicamentele și intervențiile medicale inovative au scăzut mortalitatea sau au crescut considerabil rata de supraviețuire. Astăzi, pacienții cu hemofilie pot trăi o viață normală, HIV este o boală cronică, iar 2 din 3 pacienți cu cancer supraviețuiesc la 5 ani de la diagnostic.
La nivel global sunt peste 7000 medicamente în faza de cercetare—dezvoltare, medicamente ce vor adresa nevoile medicale nesatisfăcute. Se studiază tehnologii medicale ce vor schimba paradigma—din tratamente simptomatice în tratamente curative, dar vor pune presiune pe bugetul public.
În ultimii ani, România se confruntă atât cu lipsa medicamentelor esențiale cât și cu întârzieri considerabile în accesul la medicamente de ultimă generație, cauzate de birocrație și
• Definirea responsabilităților mai clar în fișa postului și în protocoale (echipa, nu individul răspunde), și acoperirea malpraxisului (parțial/total) de instituție. Lipsa unor protocoale instituționale nu este o culpă a medicului și deci decizia de eroare medicală trebuie luată exclusiv de colegiu, nu de instituții din afara specialității (mai ales cele din justiție)
• Limitarea daunelor morale la cele asigurate de poliță /stabilite prin discuții instituționale, în funcție de valoarea convenită cu asigurătorii în contractul cadru și într-o proporție corelată cu criterii care sunt obiectivabile. Așa cum în contractele de asigurare de malpraxis plafonul daunelor morale este egal maxim cu cel de daune materiale, și acordarea daunelor morale să fie corelată cu acest plafon.
de constrângeri bugetare (280 euro/cap de locuitor pentru medicamente comparativ cu 522 euro media UE) deși 27% din cheltuielile pentru sănătate sunt direcționate către produse farmaceutice și produse de uz medicinal (al treilea procent din UE după Bulgaria și Slovacia). Astfel, peste două treimi din plata directă pentru sănătate în România—cheltuielile suportate de pacient, dincolo de contribuția lunară—au fost direcționate către co-plata medicamentelor.
În 2017, doar 2 din 10 medicamente esențiale în tratamentul bolilor non-comunicabile sunt considerate a fi fost „general disponibile”.
Pe de altă parte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu decontează din FNUASS decât medicamente curative, nu și preventive, acestea din urmă având potențialul de a reduce cheltuielile cu spitalizarea pe termen lung.