Programul de guvernare al cabinetului Ludovic Orban, 2020

și NATO și se va urmări reluarea negocierilor pentru finalizarea delimitării spațiilor maritime în Marea Neagră; va fi promovată dezvoltarea relației cu Serbia și susținerea aspirațiilor sale europene, dar și apărarea drepturilor și identității românilor din Serbia, indiferent de regiunea unde trăiesc pe teritoriul statului vecin, inclusiv reluarea activității Comisiei bilaterale în domeniu.

Se va urmări cu prioritate consolidarea stabilității şi securității în Balcanii de Vest, precum și dezvoltarea pe principii democratice și promovarea creșterii și integrării economice, elemente esențiale racordării statelor interesate din regiune la setul de valori și reguli ale Uniunii. Aceste obiective presupun o prezență activă a României în regiune, inclusiv prin transferul propriei experiențe de transformare democratică și de reforme.

Se va acționa, de asemenea, în continuare pentru dezvoltarea relațiilor parteneriale cu statele din Asia Centrală, dar și cu alte state din Asia, Africa și America Latină, mai ales pe dimensiunea economică.

Totodată, un loc aparte îl vor avea mecanismele regionale la crearea și dezvoltarea cărora România a participat și participă:

- Formatul București/B9, co-fondat de România și Polonia în 2015, formulă de cooperare regională a statelor din Flancul Estic al NATO, ca modalitate complementară de susținere a coeziunii Alianței;

- Inițiativa celor 3 Mări, ca platformă de cooperare regională a celor 12 state din arealul dintre Mările Neagră, Baltică și Adriatică, instrument de susținere a coeziunii UE prin dezvoltarea economică a regiunii, prin stimularea interconectivității în vederea ajungerii la nivelul real de convergență cu statele din vestul Uniunii, dar și de susținere a relației transatlantice prin stimularea implicării economice a SUA în Europa – la maturizarea politică și conceptuală a căreia România a jucat un rol decisiv prin Summitul găzduit în 2018;

- Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), a cărei Preşedinţie-în-Exercițiu este exercitată de România începând cu ianuarie 2020, pentru un mandat de 6 luni;

- Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), Consiliul Cooperării Regionale, Iniţiativa Central Europeană, formate consacrate de dialog și cooperare regională, în care România a avut o implicare și contribuții de substanță, încă de la lansarea acestora;

- Trilaterala pe teme de securitate cu Polonia și Turcia;

- Alte formate trilaterale de interes.

În ceea ce priveşte Rusia, se va promova o relaţie pragmatică şi predictibilă, care depinde de implicarea constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictului din Ucraina şi în redresarea balanţei strategice în Vecinătatea Estică, respectarea angajamentelor internaţionale și a dreptului internațional fiind o condiţie absolut necesară pentru intensificarea dialogului. Va fi urmărită, totodată, gestionarea relaţiilor economice cu respectarea strictă a regimului de sancţiuni decise de UE în conexiune cu ocuparea ilegală a Crimeii și situația din Estul Ucrainei, care trebuie să continue până la soluţionarea crizei din Ucraina. Va fi susținută continuarea activității Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial.

În ceea ce privește China, vor fi continuate eforturile de punere în valoare a parteneriatului amplu și de cooperare bilateral, care a ajuns în 2019 la a 15-a aniversare, cu respectarea intereselor economice și strategice ale României și în linie cu Comunicarea Comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și de Securitate din 2019.

Se va acționa pentru promovarea adecvată a diplomației economice, cu accent pe atragerea de investiții străine și identificarea de oportunități investiționale pentru companiile românești, respectiv pentru