Programe de guvernare

Document original

Programul de guvernare al cabinetului Ludovic Orban, 2020

Cuprinsul documentului
  1. Propuneri – Membri ai Guvernului
  2. Program de Guvernare
  3. Martie 2020
  4. Cuprins
  5. Preambul
  6. Politici sectoriale
  7. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  8. II. Ordinea publică și siguranța cetățeanului
  9. III. Administrația publică
  10. IV. Bugetul și fiscalitatea
  11. V. Economia
  12. VI. Transporturi, Infrastructura și Comunicații
  13. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  14. VIII. Fonduri europene
  15. IX. Munca și protecția socială
  16. X. Educaţie, cercetare, inovare
  17. XI. Tineret și sport
  18. XII. Sănătatea
  19. XIII. Mediul și resursele naturale
  20. XIV. Cultură, patrimoniu și minorități
  21. XV. Apărare și securitate națională
  22. XVI. Politica externă și afacerile europene
  23. Preambul
  24. Politici sectoriale
  25. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  26. Măsuri propuse pe termen scurt:
  27. II Ordine publică și siguranța cetățeanului
  28. Măsuri care pot fi operaționalizate pe termen scurt:
  29. III. Administrația publică
  30. Măsuri pentru creșterea eficienței instituționale la nivel central:
  31. Măsuri la nivelul administrației publice locale:
  32. Obiective de investiții prioritare în 2020:
  33. Infrastructura de sănătate
  34. Infrastructura de transport
  35. Infrastructura universitară
  36. Infrastructura educațională și sportivă
  37. Cultură și culte
  38. Risc seismic
  39. Locuințe ANL
  40. Fonduri europene:
  41. Alte obiective în pregătire:
  42. IV Bugetul și fiscalitatea
  43. Obiective pentru anul 2020:
  44. V. Economia
  45. Măsuri prioritare pe termen scurt
  46. Industrii:
  47. Energie
  48. Obiective principale
  49. Obiective pe termen scurt:
  50. Evoluție producție netă de producție de energie electrică (TWh)
  51. Măsuri propuse
  52. Turism
  53. Mediul de afaceri, Comerț și IMM-uri
  54. VI. Transporturi, Infrastructură și Comunicații
  55. TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ
  56. I. Direcții de acțiune
  57. II Transport rutier
  58. Proiecte în execuție:
  59. Autostrada A3: Borș-Nădășelu- secțiunea Biharia – Borș, Câmpia Turzii-Târgu-Mureș – lot Iernut-Chețani și Lot Câmpia Turzii-Chețani, sector Râșnov-Cristian
  60. A7 : Varianta Ocolitoare Bacău
  61. A10: Sebeș-Turda – lotul 1 și lotul 2
  62. Drum expres: Craiova – Pitești- tronson 2 – (inclusiv VO Balș și VO Slatina) pentru care au fost semnate ordinele de începere a lucrărilor la sfârșitul anului 2019
  63. Pod suspendat peste Dunăre la Brăila
  64. III. Transport feroviar
  65. Proiectul prioritar pentru România rămâne închiderea Coridorului IV feroviar:
  66. Proiecte cu un caracter urgent:
  67. IV. Transport naval
  68. V. Transport aerian
  69. Finalizarea proiectului de reabilitare și refuncționalizare Corp A, B și rotondă Aeroport Băneasa – Aurel
  70. VI. Transportul multimodal
  71. O rețea națională și extinsă de terminale multimodale este esențială pentru ca industria logistică și
  72. VII. Transportul subteran
  73. Lucrări de investiții noi la metrou:
  74. CN Poșta Română
  75. POLITICI ÎN DOMENIUL IT&C GESTIONATE DE AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI
  76. România Digitală - priorități în 2020
  77. Securitate Cibernetică – priorități în 2020
  78. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  79. Principalele obiective pe termen scurt în domeniul agriculturii urmăresc perfecționarea și
  80. simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, susținerea
  81. industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe
  82. piața internă și externă
  83. Pregătirea Planului Național Strategic 2021-2027:
  84. Planul National Strategic va include măsuri/intervenții care să asigure respectarea Pactului Ecologic European:
  85. VIII. Fonduri europene
  86. I. MĂSURI SPECIFICE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027:
  87. II. MĂSURI CURENTE NECESARE PENTRU ACTUALA PERIOADĂ DE PROGRAMARE 2014-2020:
  88. IX. Munca și protecția socială
  89. Politici active de ocupare/stimulare a muncii
  90. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
  91. Un Dialog Social real și eficient
  92. Asistență socială îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor
  93. X. Educaţie, cercetare, inovare
  94. Obiective generale:
  95. Priorități pe termen scurt:
  96. XI. Tineret și sport
  97. A. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul tineretului
  98. B. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul sportului
  99. XII. Sănătatea
  100. FINANȚAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
  101. INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE
  102. RESURSA UMANĂ DIN SĂNĂTATE
  103. PREVENȚIA MEDICALĂ
  104. MEDICINA PRIMARĂ
  105. MEDICINA DE AMBULATOR ȘI INVESTIGAȚIILE PARACLINICE
  106. MEDICINA INTRASPITALICEASCĂ
  107. POLITICA MEDICAMENTULUI
  108. DIGITALIZARE SI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂ
  109. XIII. Mediul și resursele naturale
  110. Obiective imediate:
  111. Sectorul forestier
  112. Gospodărirea apelor
  113. Gestionarea deșeurilor
  114. Arii protejate și biodiversitate
  115. Calitatea aerului
  116. XIV. Cultură și patrimoniu
  117. XV. Apărare și securitate națională
  118. Obiective
  119. Măsuri
  120. XVI. Politica externă și afacerile europene
  121. I. Orientarea conceptuală generală
  122. II. Obiective și măsuri
  123. Măsuri și obiective în relația cu diaspora românească gestionate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

se intensifice, plecând de la premisa că securitatea, în sens larg, a UE depinde de cea a SUA și reciproc, formând o comunitate unică de securitate transatlantică, deci orice afectare a relației transatlantice afectează securitatea comună. În același timp, în NATO o relație transatlantică solidă constituie fundamentul esențial al securității aliate, legată inexorabil de aplicarea eficientă a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington.

O altă prioritate va fi dezvoltarea și aprofundarea în continuare a parteneriatelor şi relațiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României, atât a celor care contribuie la alăturarea României la nucleul Uniunii Europene consolidate, cât și a celor cu valoare adăugată pentru atingerea obiectivului de asigurare a securității și prosperității României, cu alte state din Europa sau din Asia.

Astfel, Guvernul va continua demersurile intense pentru dezvoltarea și aprofundarea relației strategice cu Germania, a parteneriatului strategic cu Franța, consolidarea în continuare a parteneriatului strategic cu Polonia, a parteneriatului strategic consolidat cu Italia, a parteneriatului strategic cu Spania. Va acționa pentru a aduce la zi și aprofunda, în contextul post-Brexit, a parteneriatului strategic cu Regatul Unit, de o manieră convergentă cu negocierile privind viitoarea relație a UE cu acest stat. Va acorda atenție parteneriatului strategic cu Turcia.

De asemenea, se va acționa pentru ridicarea la nivel de parteneriat strategic relația cu Georgia și se va continua parteneriatul strategic cu Azerbaidjan. Se vor continua eforturile pentru finalizarea negocierilor privind ridicarea la nivel de parteneriat strategic a relației cu Japonia și se va continua parteneriatul strategic cu Republica Coreea. Se va continua aprofundarea relației strategice cu Israel (inclusiv pe baza relaţiei speciale cu comunitatea cetăţenilor israelieni de origine română), precum și relaţiile tradiţionale cu statele arabe din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, precum și din regiunea Golfului, inclusiv pe dimensiunea comercială și investițională. România va menține poziția sa tradițională privind finalizarea Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, inclusiv cu privire la statutul Ierusalimului.

În ceea ce privește vecinătatea imediată, prioritatea permanentă a României va continua să o reprezinte dezvoltarea și adâncirea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, pe baza comunității unice de limbă, identitate, istorie, cultură. România va continua politica de sprijin al drumului european al Chișinăului, inclusiv prin consolidarea instituțiilor democratice, precum şi prin proiectele bilaterale de interconectare strategică și cele cu beneficii directe pentru cetățenii Republicii Moldova numai pe baza asumării de către autoritățile acesteia, prin acțiuni concrete, a integrării europene și procesului de reformă pe care îl presupune. Așadar, sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european. Totodată, România va continua să sprijine o soluție a conflictului transnistrean care să respecte pe deplin integritatea teritorială a Republicii Moldova, în granițele internațional recunoscute, și care să nu afecteze vectorul pro-european al acestui stat.

În ce privește pe ceilalți vecini direcți ai României, se va urmări optimizarea acestor relații, în funcție de particularitățile fiecăreia. Astfel: relația cu Ungaria va fi abordată în cadrul oferit de Tratatul de bază din 1996 şi de Declarația de parteneriat strategic din 2002, precum şi în spiritul bunei-vecinătăți și se va urmări reluarea activității Comitetului de specialitate bilateral privind minoritățile; în relația cu Ucraina, România va continua sprijinirea suveranității, integrității teritoriale și a aspirațiilor sale europene și va acționa ferm în relația bilaterală pentru soluționarea problemelor aflate încă pe agendă, inclusiv și mai ales cu privire la asigurarea protecției conform standardelor europene a drepturilor persoanelor aparținând minorității române; vor continua demersurile de întărire a relației strategice cu Bulgaria și cooperarea la nivel regional, în cadrul UE