Programe de guvernare

Document original

Program de guvernare propus de Adrian Veștea 2026-2028

Toate documentele Consultă originalul ↗
Cuprinsul documentului
  1. PROGRAM DE GUVERNARE
  2. 2026-2028
  3. Preambul
  4. Continuăm prioritățile începute și pe lângă cele trei principii deja consolidate (ordine în
  5. precise. În noua etapă, motoarele noastre de dezvoltare, modernizare instituțională și
  6. reziliență națională vor fi axate pe patru piloni strategici:
  7. Pentru cele trei principii, ordine în finanțe publice, buna guvernare, respect pentru cetățeni
  8. vom continua reformele începute astfel:
  9. Ordine în finanţele publice
  10. Continuarea consolidării finanțelor publice reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru
  11. Pe partea de venituri, vom implementa măsuri cu impact în creșterea colectării acestora,
  12. îmbunătățirea activității de recuperare a arieratelor la bugetul general consolidat și
  13. Reformele structurale rămân o prioritate centrală a guvernării, deoarece ele sunt condiția
  14. pentru un stat mai eficient, o economie mai competitivă și servicii publice mai bune pentru
  15. Bună guvernare
  16. Respect pentru cetăţeni
  17. grijă față de cei vulnerabili, un acces cât mai echitabil la sănătate și educație pentru toți. Un
  18. Principiile generale pentru cei patru piloni strategici
  19. I Siguranța pentru România. Programul SAFE – o Românie sigură, cu apărarea integrată
  20. în dezvoltarea economică
  21. Un obiectiv major va fi conectarea Moldovei și a regiunilor estice ale României prin
  22. Investițiile în apărare trebuie corelate cu politica industrială, cercetarea, inovarea,
  23. infrastructura de transport, energia, digitalizarea și pregătirea forței de muncă. Apărarea
  24. necesare. Prin aderarea la OCDE, România va beneficia de mecanisme consolidate de
  25. creșterea economică durabilă. Aceasta include adopţarea unor politici fiscale mai eficiente,
  26. îmbunătăţirea sistemului de management al finanțelor publice și consolidarea cadrului de
  27. asumate, atragerea integrală a fondurilor disponibile și valorificarea la maximum a
  28. țintele care condiționează plata granturilor, pe reformele cu impact structural și pe
  29. V. Măsuri prioritare
  30. PRIORITĂȚI GUVERNAMENTALE PE ARII SECTORIALE
  31. FINANŢE
  32. Obiective generale
  33. România trebuie să continue procesul de consolidare fiscal-bugetară, cu încadrarea în ținta
  34. Reforme/Reorganizări/Comasări
  35. Consolidarea capacității administrative a Ministerului Finanțelor, ANAF și Autorității
  36. Dezvoltarea capacității Ministerului Finanțelor de prognoză bugetară, analiză
  37. Reorganizarea ANAF din perspectiva structurii şi a proceselor:
  38. Jaloanele europene relevante pentru ANAF și Vamă și implementarea măsurilor din cadrul
  39. Reforma pentru creşterea încrederii contribuabililor în serviciile fiscale:
  40. Asigurarea sustenabilităţii datoriei guvernamentale prin:
  41. Menținerea ratingului suveran la nivelul gradului investițional (investment grade) din partea
  42. principalelor agenții de rating (S&P, Moody’s și Fitch) este un obiectiv crucial, însă
  43. Programe de finanţare/dezvoltare/prioritare
  44. Evaluarea impactului programelor naționale de finanțare
  45. Registrul public al programelor de finanțare bugetară
  46. Evaluarea ex ante a programelor noi
  47. Dezvoltarea parteneriatelor public-private și pregătirea unui portofoliu național de proiecte
  48. concomitent cu lansarea Facilitații pentru preagătirea PPP
  49. Programe pentru competitivitate, înaltă tehnologie și repatrierea capitalului uman
  50. Acţiuni pentru companii/instituţii subordonate
  51. Măsuri de debirocratizare/digitalizare
  52. Îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilul și sprijn pentru mediul de afaceri prin:
  53. Române
  54. Măsuri suplimentare de simplificare și interoperabilitate
  55. Scăderea evaziunii prin:
  56. Responsabilitate fiscal-bugetară
  57. Mai multă transparență în execuția bugetară
  58. Dezvoltarea pieței de capital românești ca sursă de finanțare pentru economie
  59. Revizuirea cheltuielilor permanente ale statului
  60. Principiul „banii publici urmează performanța”
  61. Dezvoltarea capacității de analiză macroeconomică și de evaluare a impactului
  62. măsurilor de politică publică
  63. Banca de Investiții și Dezvoltare – rol strategic, guvernanță și produse operaționale
  64. Banca de Investiții și Dezvoltare va fi consolidată ca principal instrument financiar strategic
  65. al statului român pentru mobilizarea capitalului privat, susținerea investițiilor, creșterea
  66. Capitalizarea initială de 3 miliarde de lei va fi majorată în acest an cu cel putin 100 mil euro
  67. BID va avea un rol central în tranziția de la finanțarea bazată predominant pe granturi către
  68. JUSTIŢIE
  69. Obiective generale
  70. Reforme şi modernizare. Justiţie pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri
  71. Acţiuni eficiente pentru instituţiile subordonate şi profesiile conexe actului de justiţie:
  72. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene:
  73. Programe de finanţare/dezvoltare. Proiecte de infrastructură în sistemul judiciar:
  74. Digitalizare/Debirocratizare
  75. AGRICULTURĂ
  76. Obiective generale
  77. Reforme/Reorganizări/Comasări
  78. Măsuri de dezvoltare
  79. Măsuri de debirocratizare/digitalizare
  80. TRANSPORTURI ŞI INFRASTRUCTURĂ
  81. Obiective generale
  82. Prioritizarea investiţiilor şi accelerarea celor finanţate
  83. Reforme/Reorganizări/Comasări
  84. Măsuri accelerare absorbţie fonduri europene
  85. Acţiuni pentru companii/instituţii subordonate
  86. Măsuri de debirocratizare/digitalizare
  87. Corelarea strategiilor în transporturi
  88. Sprijinirea industriei naţionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport
  89. Mobilitate militară
  90. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene
  91. ENERGIE
  92. Obiective generale
  93. I. Restructurarea şi optimizarea companiilor şi instituţiilor din subordine
  94. II. Creşterea capacităţilor de producţie şi diversificarea mixului energetic
  95. III. Modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie
  96. IV. Liberalizarea pieţei, concurenţa şi protecţia consumatorilor
  97. V. Măsuri de debirocratizare, digitalizare şi guvernanţă
  98. VI. Dezvoltarea resurselor umane şi tranziţia justă
  99. APĂRARE
  100. Context
  101. Obiective generale
  102. Obiective strategice pe plan intern
  103. Obiective strategice pe plan internaţional
  104. Reforme/Reorganizări
  105. Programe de finanţare/dezvoltare/prioritizare/proiecte majore
  106. Creşterea calităţii vieţii personalului militar şi civil în scopul atractivităţii funcţiei
  107. militare
  108. ECONOMIE, DIGITALIZARE, ANTREPRENORIAT ŞI TURISM
  109. I. Digitalizare, comunicaţii, IT
  110. Obiective generale:
  111. Rezultate aşteptate până în 2027:
  112. Acțiuni prioritare
  113. II. Poşta Română - consolidare logistică în regiune:
  114. III. Economie, antreprenoriat şi turism
  115. Obiective generale:
  116. Acțiuni prioritare:
  117. Programe de dezvoltare
  118. DEZVOLTARE, ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ, LUCRĂRI PUBLICE ŞI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂ
  119. Obiective generale
  120. Măsuri preconizate
  121. Programe de finanţare/investiţii
  122. AFACERI INTERNE
  123. Obiective generale
  124. Reforme/Reorganizări/Comasări
  125. Măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor UE (ex: PNRR, Coeziune, fonduri de
  126. securitate internă) și SAFE
  127. Programe de finanțare/dezvoltare/prioritare
  128. Măsuri de dezvoltare
  129. Acțiuni pentru instituții subordonate
  130. Măsuri de debirocratizare/digitalizare
  131. Măsuri preconizate
  132. AFACERI EXTERNE
  133. Misiunea şi adaptarea la contextul internaţional
  134. Priorităţi strategice
  135. Obiective strategice
  136. Recalibrare a reprezentării României / diplomaţia economică
  137. Diaspora
  138. Reprezentarea intereselor, asigurarea prestigiului şi a vizibilităţii României în cadrul
  139. UE
  140. Consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite
  141. Consolidarea statutului României în calitate de stat membru activ şi responsabil în
  142. cadrul NATO
  143. Finalizarea procesului de aderare la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică
  144. (OCDE) în 2026
  145. prin luarea in considerare a recomandarilor pe termen mediu si lung formulate de
  146. Avansarea şi consolidarea parcursului european al Republicii Moldova în cadrul
  147. Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova
  148. Relaţia de parteneriat strategic cu Ucraina
  149. Creşterea interesului internaţional pentru securitatea şi stabilitatea la Marea Neagră
  150. Eficientizarea reprezentării, politicilor şi participării României în organismele,
  151. instituţiile şi formatele multilaterale
  152. Consolidarea, dezvoltarea şi eficientizarea parteneriatelor strategice ale României
  153. EDUCAŢIE ŞI CERCETARE
  154. Reforme/Reorganizări
  155. Etica trebuie să fie un demers transversal în educaţie-cercetare, organizată după bunele
  156. Acţiuni pentru instituţii subordonate
  157. Măsuri pentru accelerarea fondurilor UE (PNRR şi Coeziune)
  158. Programe - măsuri transversale
  159. Digitalizare/Debirocratizare
  160. Cercetare cu finanțare predictibilă
  161. SĂNĂTATE
  162. Obiective generale
  163. Reforme/Reorganizări/Comasări
  164. Măsuri de dezvoltare
  165. Măsuri de debirocratizare/digitalizare
  166. INVESTIŢII ŞI PROIECTE EUROPENE
  167. Obiectiv general:
  168. Principalele direcţii de acţiune sunt:
  169. țintele care condiționează plata granturilor, pe reformele cu impact structural și pe
  170. sprijinirea finalizării proiectelor relevante și mature, printr-o prioritizare atentă a celor care
  171. produc impact economic și social, au un stadiu avansat de implementare sau implică obligații
  172. Politica de Coeziune 2021-2027
  173. Obiectiv general:
  174. Fondul pentru o tranziţie justă
  175. Fondul social pentru climă - Sprijin echitabil pentru tranziţia verde
  176. Viziunea României privind viitorul Cadru Financiar Multianual și Politica de Coeziune
  177. Obiectiv general:
  178. Principalele direcţii de acţiune sunt:
  179. Resurse umane şi organizare
  180. Comunicare şi transparenţă
  181. Simplificarea sprijinului pentru mediul privat
  182. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE
  183. MUNCĂ, FAMILIE, TINERET şi SOLIDARITATE SOCIALĂ
  184. Obiective generale:
  185. Reforme/Reorganizări/Comasări
  186. I. Ocupare
  187. II. Muncă şi dialog social
  188. III. Pensii, accidente de muncă, boli profesionale
  189. IV. Asistenţă socială
  190. V. Dizabilitate
  191. VI. Familie şi demografie
  192. VII. Tineret
  193. VIII. Drepturile copilului şi adopţie (ANPDCA)
  194. CULTURĂ
  195. Obiective generale
  196. Reforme/Reorganizări
  197. Acţiuni pe termen mediu
  198. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE (BDCE, Fondurile SEE, Fondul de
  199. coeziune)
  200. Programe de finanţare/dezvoltare/Proiecte majore/ Digitalizare

al politicilor publice. Obiectivul este ca evoluția cheltuielilor recurente, inclusiv a celor sociale, să fie integrată într-un cadru bugetar predictibil, sustenabil și compatibil cu angajamentele europene ale României.

Un obiectiv major va fi evitarea acumulării unor presiuni bugetare care afectează stabilitatea economică, creșterea costurilor de finanțare și cre area unui mediu nefavorabil investițiilor. Prin disciplină bugetară, transparență și o programare mai bună a resurselor publice, Guvernul va urmări crearea unui climat economic stabil, fără surprize fiscale pentru mediul de afaceri și fără schimbări bruște care afectează deciziile de investiții.

România a pornit de la un deficit ESA de 9,3% din PIB în 2024, și l-a redus la 7,9% ESA, respectiv 7,65% cash la finalul anului 2025.

Deficitul bugetar cash trebuie redus de la aproximativ 146 miliarde lei, la aproximativ 127 miliarde lei, iar, conform estimărilor de lucru, traiectoria trebuie să permită apropierea de aproximativ 110 miliarde lei în etapa următoare. Beneficiile consolidă rii trebuie să se vadă prin scăderea inflației, acces mai bun la finanțare, creșterea investițiilor private și atractivitate mai mare pentru investitori.

Corecția fiscală este construită gradual, pentru a evita o ajustare bruscă asupra economiei reale.

Obiectivul rămâne reducerea deficitului fără întreruperea investițiilor publice și fără deteriorarea capacității de finanțare a economiei. Continuarea consolidării fiscale va fi susținută prin controlul cheltuielilor curente, prioritizarea investițiilor, creșterea colectării și reducerea risipei administrative.

Ministerul Finanțelor va menține un control strict al cheltuielilor bugetare, în special în zona cheltuielilor curente și a noilor angajamente bugetare, astfel încât procesul de ajustare a deficitului să fie susținut până în 2031. Va fi menținută tendința de reducere a cheltuielilor de personal pentru a permite politici salariale echitabile, fără creșteri ad-hoc nesustenabile.

Ministerul Finanțelor va continua procesul de modernizare a administrației fiscale, prin digitalizarea relației stat-contribuabil, creșterea colectării, reducerea evaziunii fiscale și orientarea controalelor către zonele cu risc ridicat. Accentul va fi pus pe protejarea contribuabililor corecți, pe simplificarea conformării fiscale și pe aplicarea echitabilă a regulilor existente.

În paralel, Ministerul Finanțelor va contribui la reforma administrației publice prin analiza cheltuielilor raportate la performanță, reducerea risipei, creșterea eficienței utilizării fondurilor publice și corelarea alocărilor bugetare cu rezultatele obți nute. Cheltuielile publice trebuie să fie justificate prin impact real, iar investițiile trebuie prioritizate în funcție de maturitate, utilitate și capacitatea de finalizare.

Totodată, Guvernul va continua procesul de descentralizare a finanțelor publice, prin întărirea capacității autorităților locale de a gestiona resurse pentru dezvoltare. Transferul de resurse către administrațiile locale va fi corelat cu responsabilitatea în utilizarea fondurilor, capacitatea administrativă, nevoile reale ale comunităților și prioritizarea investițiilor locale cu impact economic și social.