Programul de guvernare al cabinetului Ludovic Orban, 2020
Cuprinsul documentului
- Program de Guvernare
- februarie 2020
- Cuprins
- Preambul
- Politici sectoriale
- I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
- II. Ordinea publică și siguranța cetățeanului
- III. Administrația publică
- IV. Bugetul și fiscalitatea
- V. Economia
- VI. Transporturi, Infrastructura și Comunicații
- VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
- VIII. Fonduri europene
- IX. Munca și protecția socială
- X. Educaţie, cercetare, inovare
- XI. Tineret și sport
- XII. Sănătatea
- XIII. Mediul și resursele naturale
- XIV. Cultură, patrimoniu și minorități
- XV. Apărare și securitate națională
- XVI. Politica externă și afacerile europene
- Preambul
- Politici sectoriale
- I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
- Măsuri propuse pe termen scurt:
- II Ordine publică și siguranța cetățeanului
- Măsuri care pot fi operaționalizate pe termen scurt:
- III. Administrația publică
- Măsuri pentru creșterea eficienței instituționale la nivel central:
- Măsuri la nivelul administrației publice locale:
- Obiective de investiții prioritare în 2020:
- Infrastructura de sănătate
- Infrastructura de transport
- Infrastructura universitară
- Infrastructura educațională și sportivă
- Cultură și culte
- Risc seismic
- Locuințe ANL
- Fonduri europene:
- Alte obiective în pregătire:
- IV Bugetul și fiscalitatea
- Obiective pentru anul 2020:
- V. Economia
- Măsuri prioritare pe termen scurt
- Industrii:
- Energie
- Obiective principale
- Obiective pe termen scurt:
- Evoluție producție netă de producție de energie electrică (TWh)
- Măsuri propuse
- Turism
- Mediul de afaceri, Comerț și IMM-uri
- VI. Transporturi, Infrastructură și Comunicații
- TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ
- I. Direcții de acțiune
- II Transport rutier
- Proiecte în execuție:
- Autostrada A3: Borș-Nădășelu- secțiunea Biharia – Borș, Câmpia Turzii-Târgu-Mureș – lot Iernut-Chețani și Lot Câmpia Turzii-Chețani, sector Râșnov-Cristian
- A7 : Varianta Ocolitoare Bacău
- A10: Sebeș-Turda – lotul 1 și lotul 2
- Drum expres: Craiova – Pitești- tronson 2 – (inclusiv VO Balș și VO Slatina) pentru care au fost semnate ordinele de începere a lucrărilor la sfârșitul anului 2019
- Pod suspendat peste Dunăre la Brăila
- III. Transport feroviar
- Proiectul prioritar pentru România rămâne închiderea Coridorului IV feroviar:
- Proiecte cu un caracter urgent:
- IV. Transport naval
- V. Transport aerian
- Finalizarea proiectului de reabilitare și refuncționalizare Corp A, B și rotondă Aeroport Băneasa – Aurel
- VI. Transportul multimodal
- O rețea națională și extinsă de terminale multimodale este esențială pentru ca industria logistică și
- VII. Transportul subteran
- Lucrări de investiții noi la metrou:
- CN Poșta Română
- POLITICI ÎN DOMENIUL IT&C GESTIONATE DE AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI
- România Digitală - priorități în 2020
- Securitate Cibernetică – priorități în 2020
- VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
- Principalele obiective pe termen scurt în domeniul agriculturii urmăresc perfecționarea și
- simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, susținerea
- industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe
- piața internă și externă
- Pregătirea Planului Național Strategic 2021-2027:
- Planul National Strategic va include măsuri/intervenții care să asigure respectarea Pactului Ecologic European:
- VIII. Fonduri europene
- I. MĂSURI SPECIFICE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027:
- II. MĂSURI CURENTE NECESARE PENTRU ACTUALA PERIOADĂ DE PROGRAMARE 2014-2020:
- IX. Munca și protecția socială
- Politici active de ocupare/stimulare a muncii
- Politici corecte și eficiente vizând pensiile
- Un Dialog Social real și eficient
- Asistență socială îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor
- X. Educaţie, cercetare, inovare
- Obiective generale:
- Priorități pe termen scurt:
- XI. Tineret și sport
- A. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul tineretului
- B. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul sportului
- XII. Sănătatea
- FINANȚAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
- INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE
- RESURSA UMANĂ DIN SĂNĂTATE
- PREVENȚIA MEDICALĂ
- MEDICINA PRIMARĂ
- MEDICINA DE AMBULATOR ȘI INVESTIGAȚIILE PARACLINICE
- MEDICINA INTRASPITALICEASCĂ
- POLITICA MEDICAMENTULUI
- DIGITALIZARE SI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂ
- XIII. Mediul și resursele naturale
- Obiective imediate:
- Sectorul forestier
- Gospodărirea apelor
- Gestionarea deșeurilor
- Arii protejate și biodiversitate
- Calitatea aerului
- XIV. Cultură și patrimoniu
- XV. Apărare și securitate națională
- Obiective
- Măsuri
- XVI. Politica externă și afacerile europene
- I. Orientarea conceptuală generală
- II. Obiective și măsuri
- Măsuri și obiective în relația cu diaspora românească gestionate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
II. Obiective și măsuri
Politica externă a României va fi îndreptată cu prioritate în direcția consolidării triadei esențiale care o definește: continuarea întăririi și extinderii Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creșterea rolului, contribuției și profilului României în Uniunea Europeană și respectiv în NATO.
Având în vedere că acești trei piloni fundamentali definesc comunitatea de valori din care facem parte și ne asigură securitatea și prosperitatea, se va acționa pentru consolidarea strategică a acestora, a relației dintre ei, precum și pentru creșterea relevanței României în cadrul lor.
Guvernul României va urmări aprofundarea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii în toate dimensiunile sale: de la cooperarea politico-militară și de securitate la cooperarea economică, respectiv cea culturală, inclusiv în domeniul cercetării și inovării, în conformitate cu deciziile întrevederilor la nivel prezidențial din 2017 și 2019 și în conformitate cu Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite (Washington, la 13 septembrie 2011) și cu Declarația Comună adoptată de Președinții României și SUA la Washington, la 20 august 2019, care marchează decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic în domenii esențiale. Astfel, Guvernul României va urmări cu prioritate:
- dezvoltarea Dialogului Strategic bilateral și eficientizarea grupurilor de lucru din cadrul acestuia;
- dezvoltarea pe mai departe a dimensiunii militare a Parteneriatului Strategic, inclusiv creșterea prezenței militare americane în România, ca garanție de securitate complementară NATO, în fața provocărilor complexe din regiune;
- acordarea unei atenții sporite securității energetice, o cooperare intensificată cu Statele Unite fiind importantă pentru punerea în valoare a resurselor din platoul continental românesc al Mării Negre, dar și pentru dezvoltarea eficientă a capacităților nucleare civile ale României de a produce energie, în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere semnat în septembrie 2019. Intensificarea acestei cooperări este necesară pentru întărirea independenței energetice a României, dar și pentru creșterea rolului său în asigurarea securității energetice a regiunii;
- intensificarea cooperării în domeniul securității cibernetice, inclusiv al rețelelor de comunicații de tip 5G, în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere semnat în august 2019;
- stimularea consistentă a dimensiunii economice și de investiții a Parteneriatului Strategic;
- stimularea cooperării pe dimensiunea educaţie, inovare, cultură, cercetare a Parteneriatului Strategic;
- continuarea activă a demersurilor de aderare a României la programul Visa Waiver.
În cadrul Uniunii Europene, România va continua să acționeze ca stat profund dedicat consolidării proiectului european, care trebuie să aducă o Uniune mai puternică, mai coezivă, mai aproape de cetățenii europeni, capabilă să le asigure securitatea și prosperitatea, fiind urmărită creșterea profilului și influenței României în UE, mai ales în contextul retragerii Regatului Unit din UE. Astfel Guvernul României va urmări cu prioritate:
- fructificarea beneficiilor rezultate pentru România din exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019, inclusiv în ce privește implicarea activă în procesul decizional la nivel UE, pe măsura posturii României ca al şaselea stat ca pondere din UE27, precum și prin racordarea în continuare la nucleul statelor care promovează consolidarea UE;
- punerea în valoare a rezultatelor Summit-ului de la Sibiu din 9 mai 2019 și implicarea activă în implementarea Agendei Strategice 2019-2024;
- continuarea demersurilor pentru aderarea la Spațiul Schengen, care va consolida funcționarea acestuia și securitatea Uniunii;