Programe de guvernare

Document original

Programul de guvernare al cabinetului Ludovic Orban, 2020

Toate documentele Consultă originalul ↗
Cuprinsul documentului
  1. Program de Guvernare
  2. februarie 2020
  3. Cuprins
  4. Preambul
  5. Politici sectoriale
  6. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  7. II. Ordinea publică și siguranța cetățeanului
  8. III. Administrația publică
  9. IV. Bugetul și fiscalitatea
  10. V. Economia
  11. VI. Transporturi, Infrastructura și Comunicații
  12. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  13. VIII. Fonduri europene
  14. IX. Munca și protecția socială
  15. X. Educaţie, cercetare, inovare
  16. XI. Tineret și sport
  17. XII. Sănătatea
  18. XIII. Mediul și resursele naturale
  19. XIV. Cultură, patrimoniu și minorități
  20. XV. Apărare și securitate națională
  21. XVI. Politica externă și afacerile europene
  22. Preambul
  23. Politici sectoriale
  24. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  25. Măsuri propuse pe termen scurt:
  26. II Ordine publică și siguranța cetățeanului
  27. Măsuri care pot fi operaționalizate pe termen scurt:
  28. III. Administrația publică
  29. Măsuri pentru creșterea eficienței instituționale la nivel central:
  30. Măsuri la nivelul administrației publice locale:
  31. Obiective de investiții prioritare în 2020:
  32. Infrastructura de sănătate
  33. Infrastructura de transport
  34. Infrastructura universitară
  35. Infrastructura educațională și sportivă
  36. Cultură și culte
  37. Risc seismic
  38. Locuințe ANL
  39. Fonduri europene:
  40. Alte obiective în pregătire:
  41. IV Bugetul și fiscalitatea
  42. Obiective pentru anul 2020:
  43. V. Economia
  44. Măsuri prioritare pe termen scurt
  45. Industrii:
  46. Energie
  47. Obiective principale
  48. Obiective pe termen scurt:
  49. Evoluție producție netă de producție de energie electrică (TWh)
  50. Măsuri propuse
  51. Turism
  52. Mediul de afaceri, Comerț și IMM-uri
  53. VI. Transporturi, Infrastructură și Comunicații
  54. TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ
  55. I. Direcții de acțiune
  56. II Transport rutier
  57. Proiecte în execuție:
  58. Autostrada A3: Borș-Nădășelu- secțiunea Biharia – Borș, Câmpia Turzii-Târgu-Mureș – lot Iernut-Chețani și Lot Câmpia Turzii-Chețani, sector Râșnov-Cristian
  59. A7 : Varianta Ocolitoare Bacău
  60. A10: Sebeș-Turda – lotul 1 și lotul 2
  61. Drum expres: Craiova – Pitești- tronson 2 – (inclusiv VO Balș și VO Slatina) pentru care au fost semnate ordinele de începere a lucrărilor la sfârșitul anului 2019
  62. Pod suspendat peste Dunăre la Brăila
  63. III. Transport feroviar
  64. Proiectul prioritar pentru România rămâne închiderea Coridorului IV feroviar:
  65. Proiecte cu un caracter urgent:
  66. IV. Transport naval
  67. V. Transport aerian
  68. Finalizarea proiectului de reabilitare și refuncționalizare Corp A, B și rotondă Aeroport Băneasa – Aurel
  69. VI. Transportul multimodal
  70. O rețea națională și extinsă de terminale multimodale este esențială pentru ca industria logistică și
  71. VII. Transportul subteran
  72. Lucrări de investiții noi la metrou:
  73. CN Poșta Română
  74. POLITICI ÎN DOMENIUL IT&C GESTIONATE DE AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI
  75. România Digitală - priorități în 2020
  76. Securitate Cibernetică – priorități în 2020
  77. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  78. Principalele obiective pe termen scurt în domeniul agriculturii urmăresc perfecționarea și
  79. simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, susținerea
  80. industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe
  81. piața internă și externă
  82. Pregătirea Planului Național Strategic 2021-2027:
  83. Planul National Strategic va include măsuri/intervenții care să asigure respectarea Pactului Ecologic European:
  84. VIII. Fonduri europene
  85. I. MĂSURI SPECIFICE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027:
  86. II. MĂSURI CURENTE NECESARE PENTRU ACTUALA PERIOADĂ DE PROGRAMARE 2014-2020:
  87. IX. Munca și protecția socială
  88. Politici active de ocupare/stimulare a muncii
  89. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
  90. Un Dialog Social real și eficient
  91. Asistență socială îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor
  92. X. Educaţie, cercetare, inovare
  93. Obiective generale:
  94. Priorități pe termen scurt:
  95. XI. Tineret și sport
  96. A. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul tineretului
  97. B. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul sportului
  98. XII. Sănătatea
  99. FINANȚAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
  100. INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE
  101. RESURSA UMANĂ DIN SĂNĂTATE
  102. PREVENȚIA MEDICALĂ
  103. MEDICINA PRIMARĂ
  104. MEDICINA DE AMBULATOR ȘI INVESTIGAȚIILE PARACLINICE
  105. MEDICINA INTRASPITALICEASCĂ
  106. POLITICA MEDICAMENTULUI
  107. DIGITALIZARE SI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂ
  108. XIII. Mediul și resursele naturale
  109. Obiective imediate:
  110. Sectorul forestier
  111. Gospodărirea apelor
  112. Gestionarea deșeurilor
  113. Arii protejate și biodiversitate
  114. Calitatea aerului
  115. XIV. Cultură și patrimoniu
  116. XV. Apărare și securitate națională
  117. Obiective
  118. Măsuri
  119. XVI. Politica externă și afacerile europene
  120. I. Orientarea conceptuală generală
  121. II. Obiective și măsuri
  122. Măsuri și obiective în relația cu diaspora românească gestionate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Ținând cont de aceste aspecte, România trebuie să continue să acorde atenția cuvenită constructului de securitate și apărare într-un angrenaj calibrat pe relevanța tuturor instrumentelor de putere ale statului. Prevederile actualei Strategii de Apărare Națională a conferit fundamentul încheierii, pentru prima dată după 1990, a ciclului de planificare strategică ce a vizat transformarea și modernizarea instituțiilor de forță ale țării, aplicând o politică coerentă de investiții în apărare, pe o perioadă îndelungată, cât și intensificând relevanța de pivot regional de securitate prin consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, dar și cu celelalte țări cu care avem semnate parteneriate strategice.

În același timp, este necesar ca țara noastră să dea dovadă de tenacitate și coerență strategică în promovarea intereselor sale de securitate la nivelul NATO și UE. Pe de altă parte, România trebuie să continue dialogul cu aliații și partenerii din regiune, cu Turcia, Bulgaria, Ucraina și Georgia, pentru a întări mecanismele de descurajare și a crește coeziunea NATO în regiune. Cooperarea regională în formatul Inițiativei Bucharest 9, propusă de România, precum și Inițiativa celor Trei Mări contribuie la echilibrarea balanței de securitate și creșterea coerenței la nivelului flancului estic și va permite țării noastre să mențină pe agenda NATO, împreună cu celelalte state aliate din regiune, teme de securitate vitale.

Obiective

Valorificând apartenența la NATO și la UE, dar și a Parteneriatului Strategic cu SUA, România a reușit să rămână un pilon de stabilitate și predictibilitate pe flancul estic, în ciuda contextului politic și militar complicat atât la nivel național cât și internațional.

Principalele obiective asumate de guvernarea PNL, pe termen scurt, mediu și lung, sunt:

 prezervarea suveranității și a integrității teritoriale a României prin consolidarea capacității naționale de apărare și a rezilienței în fața amenințărilor de tip hibrid;

 consolidarea profilului de apărare și descurajare al României în cadrul NATO și al UE;

 consolidarea treptată a profilului României de furnizor și garant de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre și în Balcani.

Măsuri

1. Aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, ca pilon de politică externă și de apărare, alături de apartenența la NATO și la UE.

2. Continuarea alocării a 2% din PIB pentru Apărare, potrivit angajamentelor luate în cadrul NATO și al UE.