Programe de guvernare

Document original

Programul de guvernare al cabinetului Ludovic Orban, 2020

Cuprinsul documentului
  1. Program de Guvernare
  2. februarie 2020
  3. Cuprins
  4. Preambul
  5. Politici sectoriale
  6. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  7. II. Ordinea publică și siguranța cetățeanului
  8. III. Administrația publică
  9. IV. Bugetul și fiscalitatea
  10. V. Economia
  11. VI. Transporturi, Infrastructura și Comunicații
  12. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  13. VIII. Fonduri europene
  14. IX. Munca și protecția socială
  15. X. Educaţie, cercetare, inovare
  16. XI. Tineret și sport
  17. XII. Sănătatea
  18. XIII. Mediul și resursele naturale
  19. XIV. Cultură, patrimoniu și minorități
  20. XV. Apărare și securitate națională
  21. XVI. Politica externă și afacerile europene
  22. Preambul
  23. Politici sectoriale
  24. I. Justiție, drepturi și libertăți cetățenești
  25. Măsuri propuse pe termen scurt:
  26. II Ordine publică și siguranța cetățeanului
  27. Măsuri care pot fi operaționalizate pe termen scurt:
  28. III. Administrația publică
  29. Măsuri pentru creșterea eficienței instituționale la nivel central:
  30. Măsuri la nivelul administrației publice locale:
  31. Obiective de investiții prioritare în 2020:
  32. Infrastructura de sănătate
  33. Infrastructura de transport
  34. Infrastructura universitară
  35. Infrastructura educațională și sportivă
  36. Cultură și culte
  37. Risc seismic
  38. Locuințe ANL
  39. Fonduri europene:
  40. Alte obiective în pregătire:
  41. IV Bugetul și fiscalitatea
  42. Obiective pentru anul 2020:
  43. V. Economia
  44. Măsuri prioritare pe termen scurt
  45. Industrii:
  46. Energie
  47. Obiective principale
  48. Obiective pe termen scurt:
  49. Evoluție producție netă de producție de energie electrică (TWh)
  50. Măsuri propuse
  51. Turism
  52. Mediul de afaceri, Comerț și IMM-uri
  53. VI. Transporturi, Infrastructură și Comunicații
  54. TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ
  55. I. Direcții de acțiune
  56. II Transport rutier
  57. Proiecte în execuție:
  58. Autostrada A3: Borș-Nădășelu- secțiunea Biharia – Borș, Câmpia Turzii-Târgu-Mureș – lot Iernut-Chețani și Lot Câmpia Turzii-Chețani, sector Râșnov-Cristian
  59. A7 : Varianta Ocolitoare Bacău
  60. A10: Sebeș-Turda – lotul 1 și lotul 2
  61. Drum expres: Craiova – Pitești- tronson 2 – (inclusiv VO Balș și VO Slatina) pentru care au fost semnate ordinele de începere a lucrărilor la sfârșitul anului 2019
  62. Pod suspendat peste Dunăre la Brăila
  63. III. Transport feroviar
  64. Proiectul prioritar pentru România rămâne închiderea Coridorului IV feroviar:
  65. Proiecte cu un caracter urgent:
  66. IV. Transport naval
  67. V. Transport aerian
  68. Finalizarea proiectului de reabilitare și refuncționalizare Corp A, B și rotondă Aeroport Băneasa – Aurel
  69. VI. Transportul multimodal
  70. O rețea națională și extinsă de terminale multimodale este esențială pentru ca industria logistică și
  71. VII. Transportul subteran
  72. Lucrări de investiții noi la metrou:
  73. CN Poșta Română
  74. POLITICI ÎN DOMENIUL IT&C GESTIONATE DE AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI
  75. România Digitală - priorități în 2020
  76. Securitate Cibernetică – priorități în 2020
  77. VII. Agricultura și dezvoltarea rurală
  78. Principalele obiective pe termen scurt în domeniul agriculturii urmăresc perfecționarea și
  79. simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, susținerea
  80. industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe
  81. piața internă și externă
  82. Pregătirea Planului Național Strategic 2021-2027:
  83. Planul National Strategic va include măsuri/intervenții care să asigure respectarea Pactului Ecologic European:
  84. VIII. Fonduri europene
  85. I. MĂSURI SPECIFICE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027:
  86. II. MĂSURI CURENTE NECESARE PENTRU ACTUALA PERIOADĂ DE PROGRAMARE 2014-2020:
  87. IX. Munca și protecția socială
  88. Politici active de ocupare/stimulare a muncii
  89. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
  90. Un Dialog Social real și eficient
  91. Asistență socială îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor
  92. X. Educaţie, cercetare, inovare
  93. Obiective generale:
  94. Priorități pe termen scurt:
  95. XI. Tineret și sport
  96. A. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul tineretului
  97. B. Politici, obiective și acțiuni prioritare în domeniul sportului
  98. XII. Sănătatea
  99. FINANȚAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
  100. INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE
  101. RESURSA UMANĂ DIN SĂNĂTATE
  102. PREVENȚIA MEDICALĂ
  103. MEDICINA PRIMARĂ
  104. MEDICINA DE AMBULATOR ȘI INVESTIGAȚIILE PARACLINICE
  105. MEDICINA INTRASPITALICEASCĂ
  106. POLITICA MEDICAMENTULUI
  107. DIGITALIZARE SI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂ
  108. XIII. Mediul și resursele naturale
  109. Obiective imediate:
  110. Sectorul forestier
  111. Gospodărirea apelor
  112. Gestionarea deșeurilor
  113. Arii protejate și biodiversitate
  114. Calitatea aerului
  115. XIV. Cultură și patrimoniu
  116. XV. Apărare și securitate națională
  117. Obiective
  118. Măsuri
  119. XVI. Politica externă și afacerile europene
  120. I. Orientarea conceptuală generală
  121. II. Obiective și măsuri
  122. Măsuri și obiective în relația cu diaspora românească gestionate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

În ceea ce privește SIIJ, Ministerul Justiției a avut mai întâi consultări informale în cadrul CSM, apoi a lansat un proces de consultare a magistraților din instanțe și parchete. Pe baza acestora, precum și plecând de la propria analiză a modului de construcție instituțională a SIIJ, a rezultatelor activității acesteia, a statisticilor și a efectelor induse de crearea SIIJ, Ministerul Justiției a propus Guvernului desființarea SIIJ, poziție aprobată de Guvern printr-un Memorandum adoptat în luna decembrie 2019.

Ulterior, Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege privind desființarea SIIJ și l-a transmis CSM pentru avizul său consultativ.

7. Consiliul JAI

Ministerul Justiției va avea o atitudine proactivă în cadrul Consiliului JAI, orientată spre consolidarea statului de drept și a Spațiului de securitate, justiție și libertate în UE, cu exprimarea și integrarea intereselor noastre naționale.

În cadrul Consiliului JAI de la Zagreb, Croația, desfășurat în luna ianuarie 2020, ministrul Justiției a subliniat sprijinul României pentru crearea unui mecanism european de evaluare a statului de drept în toate țările membre UE, cu eliminarea paralelismelor în evaluare, acolo unde există și alte forme sau instrumente de monitorizare sau evaluare în domeniul Justiției.

De asemenea, ministrul Justiției a exprimat sprijinul României pentru crearea Parchetului European, subliniind faptul că răspunsul celorlalte state membre ale UE cu privire la acest obiectiv reprezintă un test al disponibilității acestora pentru asigurarea acelorași standarde de integritate și anticorupție în toate țările Uniunii, și pentru protecția intereselor financiare ale UE.

Măsuri propuse pe termen scurt:

1. Finalizarea proiectului de lege privind desființarea SIIJ, în urma unei dezbateri cu reprezentanții magistraților, CSM, ai asociațiilor profesionale, ONG-urilor și cu reprezentanții Parlamentului.

2. Constituirea a două grupuri de lucru extinse pentru modificarea Legilor justiției și a Codurilor penale. Acestea vor fi alcătuite din reprezentanți ai Ministerului Justiției, alături de care vor fi invitați reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, asociațiilor de magistrați, societății civile, Facultăților de drept și ai Parlamentului, care să analizeze și să evalueze impactul modificărilor legilor justiției și a codurilor penale.

3. Implementarea programului de asistență oferit prin Mecanismul Financiar Norvegian (prin care este avută în vedere crearea a 1.400 locuri noi de cazare, în valoare estimată de 21.007.300,00 euro și 100 locuri de cazare modernizate, în valoare estimată de 1.040.193,00 euro), alocarea de fonduri de la bugetul de stat (efortul pentru perioada 2020-2025 pe bugetul de stat este estimat la 100.340.995,0 euro, în vederea creării 4.725 locuri noi de cazare şi modernizarea a 969 locuri de cazare) precum și de obținerea unui împrumut de la o Instituție Financiară Internațională pentru construirea a două noi penitenciare (în valoare de 177.000.000 euro).

4. Elaborarea unui alt act normativ complex care să instituie măsuri de coroborare a dispozițiilor Regulamentului EPO cu normele interne. Există un grup de lucru inter-instituțional care a analizat problematica la MJ cu reprezentanți ai PICCJ, DNA, DIICOT, CSM, DLAF. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce