Programul de guvernare al cabinetului Ludovic Orban, 2020

- continuarea demersurilor pentru aderarea la Zona Euro, cu luarea în considerare a unui calendar realist și în conformitate cu interesele economice și sociale ale României;

- continuarea demersurilor de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ceea ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc;

- participarea la formatele de cooperare consolidată, care vizează aprofundarea integrării europene, cum sunt inițiativele în domeniul apărării europene, în deplină complementaritate cu NATO;

- susținerea agreării unui parteneriat ambițios și cuprinzător între Uniunea Europeană și Marea Britanie;

- susținerea în continuare a demersurilor pentru adoptarea și implementarea la nivelul Uniunii a unei politici sustenabile în domeniul gestionării migrației;

- susținerea în continuare a politicii de extindere, pe baza meritelor proprii ale candidaților, evidențiate în procesul de reformă, inclusiv a recunoașterii perspectivei europene a statelor din Vecinătatea Estică;

- sprijinirea eficientizării Parteneriatului Estic;

- continuarea implicării active în negocierea noului cadru financiar multianual și sprijinirea ajungerii la un acord cât mai rapid la nivelul UE, cu asigurarea unor alocări corespunzătoare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună;

- sprijinirea rolului de lider al UE în domeniul combaterii schimbărilor climatice; susținerea obiectivelor formulate prin Pactul Ecologic European, concomitent cu susținerea unei tranziții juste și echitabile către neutralitate climatică, inclusiv cu alocarea fondurilor necesare;

- promovarea unei prezenţe româneşti consolidate în instituţiile europene.

În cadrul NATO, se va acționa pentru creșterea pe mai departe a relevanței României în organizație și pentru ca Alianța să rămână cea mai puternică și eficientă organizație de apărare colectivă din istorie, prin contribuția la consolidarea sa, inclusiv prin finalizarea procesului de adaptare a NATO la mediul schimbat de securitate, în ce privește riscurile, amenințările și provocările dinspre Est și dinspre Sud. Astfel, Guvernul României va urmări cu prioritate:

- sprijinirea întăririi coerenței și eficienței de ansamblu a Alianței, inclusiv asigurarea, cu prioritate, a unui Flanc Estic mai bine apărat, de natură să sporească descurajarea oricărei amenințări dinspre Est;

- continuarea demersurilor pentru întărirea rolului şi capabilităţilor Alianţei în domeniul apărării colective şi descurajării, întărirea Flancului Estic urmând să aibă loc în mod unitar și coerent, fără diferențe între Nordul și Sudul său, ceea ce va duce la securizarea Mării Negre, a cărei securitate este esențială pentru securitatea transatlantică și a României;

- continuarea demersurilor pentru creșterea prezenței aliaților în structurile aliate de pe teritoriul României, fie că este vorba despre Brigada Multinațională, care trebuie să devină gata de acțiune imediată în orice tip de situație de criză, fie că este vorba despre structurile de comandament sau alte tipuri de structuri aliate existente sau pe care dorim să le creăm pe teritoriul României;

- susținerea consolidării rezilienței şi a capacităților de apărare ale partenerilor din vecinătate, în mod echilibrat, inclusiv pentru cei din est, în cadrul efortului Alianței de proiectare a stabilității;

- susținerea în continuare a creșterii rolului Alianței în combaterea terorismului, inclusiv prin întărirea capacității partenerilor din sud de a face față acestui fenomen;

- susținerea pe mai departe a partajării echitabile a responsabilităților în cadrul NATO, prin alocarea în continuare a 2% din PIB pentru apărare, anual;

- susținerea, în continuare, a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice;

- sprijinirea întăririi parteneriatului NATO - Uniunea Europeană ca modalitate de a consolida sinergia și complementaritatea acțiunii lor;

- susţinerea în continuare a politicii NATO a „uşilor deschise”, pe baza meritelor proprii și a progreselor candidaților;