Proiect prezidențial 2019. Mircea Diaconu, președinte cu bună-credință

Ca garant al independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale, voi avea o comunicare și o cooperare efectivă cu Guvernul României, în respectul desăvârșit al atribuțiilor și autorității acestuia, prin consultarea acestuia cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită și prin participarea, ori de câte ori se impune, la ședințele de guvern.

VII. PREȘEDINTELE OM

Voi avea o comunicare eficientă și respectuoasă cu Parlamentul, prin adresarea de mesaje atunci când e cazul.

Voi avea o comunicare corectă și constantă cu cetățenii României, pentru un control efectiv al deciziilor aleșilor, prin inițierea unor dezbateri naționale în jurul marilor proiecte de dezvoltare și prin atenția permanent acordată mesajelor provenite din sfera publică. Organizarea unor referendumuri de consultare populară poate fi un mijloc important de control al deciziilor guvernamentale, dar referendumul nu este un instrument de care să abuzăm sau pe care să îl manipulăm.

Având în vedere experiența ultimilor ani, mă angajez, public și explicit, să evit orice gest de folosire în interes propriu a instituțiilor subordonate. Mă angajez totodată să respect cu strictețe independența justiției, să nu fac niciun gest care să-i știrbească autoritatea, dar totodată să veghez, în limita mandatului meu constituțional, la buna funcționare a instituțiilor acesteia.

VII. PREȘEDINTELE OM

Președintele care va pune întotdeauna cetățeanul înaintea statului și a instituțiilor sale

Modelul de Președinte al României pe care îl propun este un președinte care va pune întotdeauna cetățeanul înaintea statului și a instituțiilor sale.

Drepturile și libertățile cetățenilor au fost periodic neglijate, încălcate sau chiar limitate. Acest aspect, pe mine mă îngrijorează. Trebuie să ieșim din această paradigmă și să acordăm întâietate cetățeanului în fața statului, iar drepturile și libertățile lui să primeze în fața oricăror altor principii. Rolul Președintelui, mai presus de orice, este să reprezinte pe toți românii și să lucreze pentru interesele lor.

VII. PREȘEDINTELE OM

Președintele care garantează securitatea și apărarea națională

În calitate de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării mă voi preocupa ca valorile înscrise în Constituție și în legi să fie protejate în întreaga activitate a instituțiilor de apărare și securitate ale Statului Român.

În contextul geopolitic actual riscurile interne și externe asupra securității Statului Român reclamă o întărire a protecției cetățenilor și națiunii constituind o necesitate națională.

Resursele umane, resursele energetice, drepturile fundamentale ale omului constituie în opinia mea părți ale interesului național.

VII. PREȘEDINTELE OM

Suveranitatea națională, independența, ordinea constituțională democratică, statul de drept, libertățile civile, limba și cultura acestei națiuni sunt valori de referință pentru securitatea națională.

Nevoile și aspirațiile acestei națiuni trebuie promovate ca parte a existenței și identității naționale atât de instituția prezidențială, cât și de structurile direct implicate în politica de securitate națională.

În acest context prima strategie de securitate națională a României pe care o voi prezenta Parlamentului va avea la bază interesele legitime ale statului nostru, valorile naționale care sunt în opinia mea condiții esențiale ale existenței națiunii române.

Trebuie întărită capacitatea de apărare a țării în contextul prezenței permanente în structurile NATO.

VII. PREȘEDINTELE OM

Serviciile de informații trebuie să lucreze strict în promovarea interesului național pentru prevenirea și combaterea riscurilor la adresa societății noastre.

Într-o lume globalizată în care informația este accesibilă tuturor, iar acest lucru comportă și un risc major de manipulare a populației, combaterea dezinformării publice trebuie să fie o preocupare constantă a tuturor actorilor implicați, inclusiv prin identificarea riscurilor la adresa economiei naționale. În acest climat care tinde să fie haotic în plan internațional, România trebuie să își întărească capacitatea de Cyber Security.

Sunt exemple în lume în care consecințele atacurilor cibernetice sunt mai mari asupra statului și cetățenilor decât într-un război clasic. Identificarea acestor riscuri trebuie sa fie un atribut exclusiv al serviciilor de securitate.

VII. PREȘEDINTELE OM

Într-o lume dominată de tehnologie în care riscul supravegherii populației și al controlului acesteia (vezi situația in SUA după 11 septembrie 2001) s-a accentuat, consider că este necesar să asigurăm un echilibru just între nevoia de protecție a drepturilor fundamentale ale fiecăruia dintre noi și nevoia de securitate colectivă. Renunțarea la libertate în favoarea dominației supravegherii comune poate fi un pas spre un alt tip de totalitarism incompatibil cu principiile și valorile democratice.

Activitatea structurilor informative ale statului trebuie să se bazeze exclusiv pe lege. Nimic din ceea ce legea nu permite nu trebuie permis.

Cred că a reglementa activitatea structurilor de apărare și securitate ale țării în baza unor protocoale și nu în baza legii constituie un atac la democrație și la statul de drept.

Voi prezenta Parlamentului o strategie care va indica drept risc major la securitatea acestei națiuni criminalitatea organizată.

VII. PREȘEDINTELE OM

Timp de 15 ani statul român a combătut corupția ca un risc la securitatea națională, dar, din păcate, fenomenul este departe de a fi eradicat și la umbra aceste bătălii au crescut rețelele de criminalitate organizată care au un impact major asupra vieții și prosperității fiecăruia dintre noi.

Nu voi fi un președinte care acordă sinecure, grade militare unei clientele, ci voi fi președintele care, respectând uniforma militară, va acorda aceste grade celor care le merită și doar în condițiile legii.

Alianța Nord-Atlantică rămâne cea mai mare garanție de securitate și apărare a țării noastre. România este un stat membru NATO care își respectă toate angajamentele, este un aliat responsabil și solid. Încă de la adoptarea documentului legat de îndeplinirea angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare, la Summit-ul din Țara Galilor (Defence Investment Pledge), partajarea echitabilă a costurilor și responsabilităților la nivelul Alianței a devenit și pentru țara noastră o prioritate majoră.

VII. PREȘEDINTELE OM

Astfel, România a depus toate eforturile necesare pentru a înregistra progrese notabile pe toate cele trei paliere: cash, capabilități și contribuții (cei „3 C”).

Este nevoie să continuăm să arătăm întregii Alianțe că România a înțeles foarte bine faptul că apărarea începe acasă în primul rând, iar pentru a consolida rolul și puterea Alianței din care facem parte este nevoie de state membre puternice, capabile să asigure securitatea și stabilitatea întregului spațiu euro-atlantic.

Este nevoie să depunem aceleași eforturi constante pentru a asigura implementarea celor trei elemente asociate acestui domeniu, care se reflectă astfel, la nivel național:

În ceea ce privește palierul cash, România este unul dintre puținii aliați care își îndeplinesc angajamentul de alocare a 2% din PIB pentru apărare, cu un procent destinat achizițiilor de echipamente majore de peste 20%, așa cum era recomandat de NATO.

VII. PREȘEDINTELE OM

În ceea ce privește construcția proiecției bugetare pentru anul 2020 și a estimărilor pentru perioada 2021-2022, este nevoie să avem în vedere respectarea acestui angajament de alocare a 2% din PIB pentru apărare, pentru a arăta aliaților noștri că România este un stat credibil care își îndeplinește întotdeauna responsabilitățile din cadrul celei mai mari organizații politico-militare din istorie.

În ceea ce privește palierul capabilităților, România își menține dezideratul de a continua dezvoltarea forțelor și capabilităților în vederea contribuirii la toate tipurile de misiuni ale Alianței, inclusiv operațiuni de dificultate mai mare și timp prelungit de dislocare.

Semnalez faptul că este nevoie ca planurile naționale de implementare a Țintelor de Capabilități 2017, precum și programele de înzestrare naționale să urmărească, în limita resurselor financiare disponibile, reducerea sau eliminarea limitărilor existente în prezent în vederea îndeplinirii tuturor cerințelor la termenele asumate.

VII. PREȘEDINTELE OM

Subliniez că, în prezent, România are nevoie de o planificare pe termen mediu și lung în ceea ce privește achizițiile din domeniul apărării, astfel încât să se doteze cu sisteme performante și capabile să asigure securitatea națională, regional, dar și stabilitatea întregii Alianțe.

În ceea ce privește palierul contribuțiilor, România este un contributor major la misiunile și operațiunile Alianței Nord-Atlantice, UE, ONU și OSCE, aspect care trebuie să fie continuat pe același trend ascendent.

Referitor la misiunile în desfășurare ale Alianței, principalul efort trebuie să constituie contribuția la misiunea Resolute Support din Afganistan, unde a fost de asemenea înregistrată o creștere de la peste 700 de militari din 2018, la peste 800 de militari. Mai mult, România trebuie de asemenea să își continue angajamentele în cadrul misiunii KFOR.

România este și trebuie să rămână un participant activ la consolidarea posturii de apărare a NATO pe flancul estic, atât pe teritoriul național, în regiunea Mării Negre, cât și în Polonia. Numai împreună putem asigura securitatea spațiului nostru comun.

VII. PREȘEDINTELE OM

Securitatea națională este un atribut esențial al Președintelui. Ea reprezintă condiția fundamentală a existenței națiunii și a statului român și are ca domeniu de referință valorile, interesele și obiectivele naționale. Funcția prezidențială are drept misiune prezervarea, protejarea, apărarea și promovarea, prin toate mijloacele legitime, a valorilor pe baza cărora națiunea română își construiește prezentul și viitorul, prin care își garantează existența și identitatea, valori pe temeiul cărora România este parte a comunității europene și euroatlantice și participă la procesul de globalizare.

Pentru prima dată vom spune clar și răspicat că securitatea națională a României nu se termină la frontierele noastre, ci continuă oriunde trăiește un cetățean român, iar statul român este obligat să fie responsabil și față de cetățenii lui care trăiesc în afara granițelor naționale.

VII. PREȘEDINTELE OM

Programul meu reprezintă un demers major în această direcție și este focalizat, ca proces și finalitate, către garantarea securității individului, a vieții sale și a familiei, precum și către garantarea securității națiunii și statului român. Preocupările privind securitatea națională, ca dimensiune esențială a responsabilităților prezidențiale, includ creșterea bunăstării, în scopul căreia sunt necesare eforturi urgente, sistematice și eficiente, menite să asigure diminuarea substanțială a decalajelor față de statele dezvoltate din spațiul comunitar.

Sursa: https://web.archive.org/web/20191027143645id_/https://mirceadiaconu.ro/programprezidential/vii-presedintele-om/

VII. PREȘEDINTELE OM

Președintele care mediază între puterile statului

Întreaga mea activitate atestă faptul că întotdeauna am manifestat un respect real față de toate instituțiile statului. Ca Președinte al României, voi continua să am aceeași atitudine pentru că de-a lungul timpului am înțeles importanța pe care fiecare instituție în parte o are pentru ca tot sistemul să funcționeze corect și eficient.

În Constituția României, Președintelui îi este rezervat un loc important, dar nu intenționez să cad în tentația de a crede că Președintele este o autoritate situată deasupra celorlalte puteri ale statului. Președintele este parte a Executivului și nu șef al acestuia. Pe de altă parte, Președintele, ales prin vot universal, are aceeași legitimitate și reprezentativitate populară ca și Parlamentul.

VII. PREȘEDINTELE OM

Poziționarea Președintelui în raporturile cu Guvernul și Parlamentul trebuie să aibă în vedere un singur criteriu: respectarea literei și spiritului Constituției. Aceasta va fi atitudinea pe care o voi adopta ca viitor Președinte.

VII. PREȘEDINTELE OM

Președintele care garantează un stat de drept autentic

Într-un stat de drept nimeni nu este mai presus de lege, iar legea este egală pentru toți! Tema justiției este esențială pentru societatea românească deoarece încrederea cetățenilor în instituțiile statului se sprijină pe autoritatea acestora și nu pe puterea pe care o au. Existența unor protocoale secrete între serviciile de informații și DNA, ICCJ, Parchetul General, CSM, ANI, PICCJ este contrară oricăror norme democratice. De asemenea, nu trebuie să tolerăm implicarea politicului în procesul de justiție.

Statul de drept nu este un instrument, un principiu sau o valoare fundamentală. Este, după părerea mea, piatră de temelie a oricărui stat democratic.

VII. PREȘEDINTELE OM

O dimensiune extinsă a unui stat de drept incorporează o constituție puternică, un sistem electoral care permite tuturor cetățenilor dreptul la vot, reglementări clare pentru egalitatea de gen, legi care protejează grupurile vulnerabile și minoritățile și o societate civilă puternică. În acest context, doresc să atrag atenția asupra modului în care statul de drept este deseori interpretat și speculat politic de către unii actori importanți ai statului.

Atât teoretic, cât și practic, un stat de drept este autentic și funcțional atunci când este apărat de o justiție independentă, când drepturile civile și politice și libertățile tuturor cetățenilor sunt respectate și apărate, când egalitatea și demnitatea cetățenilor nu sunt expuse riscului și nu în ultimul rând, când alte agenții sau instituții nu sunt intimidate de alți actori ai statului.

VII. PREȘEDINTELE OM

Dacă ne uităm la practicile din ultimii 10 ani, observăm că cei care au speculat ideea că România nu ar fi un stat de drept, sunt chiar primii care au încălcat principiile statului de drept. Ultimii doi președinți chiar au perfectat această practică: prin protocoale secrete și dezinformări, prin considerarea drepturilor și libertăților cetățenilor ca un “lux” și, nu în ultimul rând, prin desconsiderarea demnității românilor.

VII. PREȘEDINTELE OM

VII. Sănătate publică

O societate puternică și activă este o societate cu cetățeni sănătoși. De aceea, avem nevoie de servicii medicale de calitate. Încrederea în sistemul de sănătate se află la cote reduse, iar acest lucru trebuie să se schimbe. Cu toate că au fost măriri de salarii, în continuare serviciile medicale lasă de dorit, mai ales în orașele mici. Președintele trebuie să vegheze că sistemul de sănătate este accesibil tuturor, că beneficiază de o infrastructură modernă, iar medicii se bucură de apreciere.

Este dovedit faptul că sistemul sanitar de îngrijiri de sănătate influențează doar într-o proporție de maximum 15% starea de sănătate a unei populații. Restul sunt factori de tip educațional, cultural, economic și social. De exemplu: lipsa controlului asupra deciziilor la locul de muncă influențează starea de sănătate. Aici, rolul președintelui este unul esențial.

VII. PREȘEDINTELE OM

Un alt aspect important îl reprezintă depolitizarea sistemului de sănătate. Conducerea spitalelor și unităților de sănătate trebuie lăsată pe mâna specialiștilor din sistem. Trebuie să dispară achizițiile dubioase, la suprapreț, nepotismul și corupția.

Propun următoarele linii de acțiune:

Autonomie managerială pentru finanțare, strategie și politică de resurse umane, pentru o reală competiție cu sistemul privat, sub rezerva aprobării de către CA.

Plata corelată cu performanța.

Instituții de sănătate autonome financiar.

Asigurarea caracterului obiectiv al evaluării calității serviciilor de sănătate, prin asigurarea autonomiei Autorității Naționale de Management al Calității Serviciilor de Sănătate.

VII. PREȘEDINTELE OM

Formarea personalului din sistemul sanitar în asigurarea și îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate și a siguranței pacientului.

Participarea organizațiilor de pacienți la dezvoltarea politicilor în domeniul calității serviciilor de sănătate.

Asigurarea continuității asistenței medicale la toate nivelurile – primar, secundar și terțiar.

Redarea demnității personalului din domeniul sănătății.

Redefinirea medicinii primare vizând debirocratizarea și creșterea eficacității asistenței medicale.

Reducerea dezechilibrului financiar.

VII. PREȘEDINTELE OM

Mediu-curățenie-păduri

Problemele de mediu transcend mandatelor guvernamentale și granițelor fizice ale statelor, de rezolvarea lor la nivel global depinzând sănătatea și chiar viitorul omenirii. Din acest motiv, problemele de mediu sunt un domeniu care-l privesc direct pe președintele României.

Voi intra direct în problemă și afirm că nu am liniște cât timp sunt tăiate pădurile din țara noastră. În iulie 2017 îmi exprimam bucuria pentru faptul că UNESCO a înscris pe Lista Patrimoniului Mondial păduri de fag primitive din România și din alte 11 țări europene, salvând de furia joagărelor regiuni în care natura se încăpățânează să supraviețuiască în forma sa pură, fără vreo intervenție umană.

VII. PREȘEDINTELE OM

Caraș Severin, Vâlcea, Brașov, Suceava și Maramureș au fost județele câștigătoare pentru că acolo sunt copaci care au atins înălțimi de 50 de metri, hrănind cu oxigen planeta și ajutând nenumărate specii ale florei și faunei aflate pe cale de dispariție să contribuie în continuare la menținerea diversității genetice. Retrocedările și tăierile ilegale din pădurile statului trebuie să înceteze.

Lipsa continuității reprezintă una dintre principalele probleme în acest domeniu, iar în acest sens voi iniția un demers cu toate forțele politice, asociațiile de profil, cât și toți cei interesați, prin care să declarăm protecției mediului natural drept prioritate națională. În acest sens, procesul decizional de la nivel central și local va avea în centrul lui criterii de mediu.

Strategia ”merge și asa”, mai ales când vorbim de patrimoniul nostru natural și cultural, nu mai merge.

VII. PREȘEDINTELE OM

Propun următoarele linii de acțiune:

Protecția și gestionarea durabilă a pădurilor și faunei cinegetice;

Modernizarea Sistemului automat de Urmărire a Materialelor Lemnoase (SUMAL);

Creșterea eficienței actelor de control;

Actualizarea legislației românești în vederea eliminării prevederilor lacunare, permisive sau interpretabile;

Asigurarea fondurilor necesare reîmpăduririi suprafețelor de teren forestier de pe care s-a recoltat masa lemnoasă și care nu au fost reîmpădurite;

Diminuarea efectelor schimbărilor climatice

Revitalizarea Deltei Dunării;

VII. PREȘEDINTELE OM

Transformarea deșeurilor într-o resursă;

Evaluarea și îmbunătățirea calității aerului, plus controlul poluării industriale;

Protecția solului și a subsolului;

Modernizarea și întărirea capacității administrative în domeniul mediului.

Sursa: https://web.archive.org/web/20191027143631id_/https://mirceadiaconu.ro/programprezidential/vii-presedintele-om-2/