Proiect prezidențial 2019. Mircea Diaconu, președinte cu bună-credință

Acest proiect propune o fundație bazată pe investiții în sectoare majore ale societății, inclusiv în oameni și în viitorul lor. Conține un plan concret de reforme în educație, investiții în infrastructură, cercetare și energie. Sunt direcții pe care le voi propune spre dezbatere și care pot duce la creșterea locurilor de muncă, creșterea exporturilor și la relansarea industriei românești.

III. CU BUNĂ-CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA

Dar acest drum nu este doar al unui conducător, ci este al întregii națiuni. Decizia trebuie să o luăm împreună.

Vrem să ne continuăm drumul în același fel ca și până acum sau vrem să construim o Românie mai puternică care să răspundă nevoilor noastre de astăzi și să reziste provocărilor de mâine?

România are acum șansa să devină o țară competitivă, atractivă în primul rând pentru investitorii români, pentru antreprenorii români curajoși care își riscă banii și timpul în a produce cu români, pentru români. Abia apoi vom deveni interesanți pentru investitorii străini și pentru marile companii internaționale. Vom construi o țară în care toți cetățenii se simt în siguranță și pot să se dezvolte personal și profesional, beneficiind de servicii publice de calitate și la standarde înalte, un stat cu principii și valori democratice sănătoase, un partener de încredere pentru toți aliații noștri și o voce puternică deopotrivă în regiune, dar și la nivel european și internațional.

III. CU BUNĂ-CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA

ROMÂNIA ȘI UE

Consider că România și toți cetățenii ei trebuie să aibă o voce reală în interiorul Uniunii, un cuvânt mai puternic în problemele care ne privesc direct. De asemenea merităm să avem un cuvânt mai greu de spus cu privire la problematica proiectului european. Angajamentul nostru față de valorile europene rămâne o prioritate absolută.

Românii care au hotărât să trăiască, muncească sau studieze în țări ale Uniunii trebuie să fie tratați cu respect, în mod egal cu ceilalți cetățeni europeni, să le fie recunoscute drepturile și libertățile depline, atât în calitate de cetățeni români, cât și de cetățeni europeni.

Uniunea Europeană pe care ne-o dorim este solidară cu toate statele ei, iar ideea unei Europe cu două viteze nu este de natură să creeze această solidaritate. Ne dorim să trăim într-o sistem european coeziv și nediscriminatoriu.

III. CU BUNĂ-CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA

Ne dorim o Uniune a națiunilor, unde fiecare stat membru este sprijinit pe drumul progresului economic, social și politic, într-un mod egal și coerent.

România nu se poate considera complet integrată în Uniune până când nu va adera la spațiul Schengen. Acest lucru este un drept și o obligație asumată prin Tratatul de Aderare.

Prin contribuția sa la eforturile comune de abordare a noilor provocări în materie de securitate, România a demonstrat că este un real furnizor de securitate pentru UE. Este clar pentru toți că suntem în măsură să asigurăm, în mod eficient, protecția frontierelor externe ale Uniunii.

Principiile proiectului „Cu bună-credință pentru România”

România bazată pe bună-credință va dezvolta o societate solidă pornind de la relația dintre libertate, democrație și prosperitate.

III. CU BUNĂ-CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA

România bazată pe bună-credință va așeza societatea noastră pe drumul unei creșteri economice sustenabile bazate pe un proiect corect formulat și respectat.

România bazată pe bună-credință va construi o societate care se va angaja constant în programe de investiții publice majore în domenii precum transportul și infrastructură.

România bazată pe bună-credință va pune limite acțiunii autorității publice și va așeza guvernarea sub controlul cetățenilor.

România bazată pe bună-credință va reorganiza societatea în jurul drepturilor individuale și se va preocupa de prosperitatea, independența, încrederea, libertatea, și responsabilitatea cetățenilor săi.

III. CU BUNĂ-CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA

România bazată pe bună-credință va propune societății românești un nou contract între cetățeni și clasa politică, bazat pe un control efectiv și eficient al cetățeanului asupra autorităților și deciziilor acestora.

România bazată pe bună-credință va sprijini o nouă construcție instituțională descentralizată, văzută, nu ca o nouă formă de birocratizare, ci ca o modalitate concretă de creștere a transparenței funcționării și de răspuns rapid la nevoile și prioritățile cetățenilor.

România bazată pe bună-credință va sprijini o reformă radicală a educației ale cărei rezultate se vor putea simți în cel mai scurt timp și care va pregăti noile generații pentru provocările cu care ne vom confruntă.

III. CU BUNĂ-CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA

România bazată pe bună-credință va sprijini consolidarea, apărarea și autonomia instituțiilor, precum și întărirea controlului civil asupra acestora, pe măsură ce independența lor se manifestă tot mai puternic.

România bazată pe bună-credință se va angaja într-un amplu proces eliminare a abuzurilor și de reformă a statului de drept și a separației puterilor în stat.

România bazată pe bună-credință va extinde sfera oportunităților personale și va dezvolta o cultură a profesionalismului, meritocrației și responsabilității în funcțiile publice.

România bazată pe bună-credință însemnă o societate în care interesele cetățenilor vor fi tratate cu demnitate, respect și decență.

III. CU BUNĂ-CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA

România bazată pe bună-credință este țara care își va respecta cu fermitate angajamentele față de aliații externi și va dezvolta toate parteneriatele strategice în scopul consolidării rolului activ al țării noastre pe plan regional, dar și internațional.

România bazată pe bună-credință va fi o țară a prosperității colective, unde ne vom dezvolta împreună și nu ne vom salva individual.

Sursa: https://web.archive.org/web/20191027143643id_/https://mirceadiaconu.ro/programprezidential/iii-cu-buna-credinta-pentru-romania/

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

Se spune că fericiți sunt cei care ajung într-o destinație frumoasă după o călătorie interesantă. Iar călătoria noastră nu are cum să fie decât interesantă. Avem de făcut atât de multe încât poate vom ajunge la înțelepciunea de a nu ne pierde timpul în lupte mărunte, cu mize mici și de moment. A vedea în față țelul la care vrem să ajungem ne poate feri de pericolul dezbinării.

A. O economie competitivă

Începând cu anii ‘90 România și-a propus realizarea a două proiecte naționale. Mai întâi aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, care a semnificat atașamentul pentru valorile democrației occidentale, atingerea obiectivului de securitate națională și repoziționarea geopolitică a țării. Apoi, aderarea la Uniunea Europeană, care a devenit cel mai important proiect de modernizare a statului și a instituțiilor naționale.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

Pentru realizarea acestor două proiecte, întreaga societate românească a avut de înfruntat dificultăți și de plătit costuri semnificative. Privind retrospectiv, putem spune că îndeplinirea celor două proiecte reprezintă, de fapt, materializarea obiectivelor istorice ale României și consacrarea procesului de transformare societală și economică a țării. Odată cu anul 2007, etapa recuperării aspirațiilor istorice ale României în raport cu parcursul euro-atlantic s-a încheiat. Tranziția socio-economică, însă, nu!

Voi încuraja dezvoltarea unui mediu politic care să susțină stabilitatea și predictibilitatea sistemului fiscal, precum și asigurarea unui dialog onest și echilibrat cu investitorii români și străini, astfel încât economia României să se regăsească în clasamentul primelor 10 cele mai competitive economii ale statelor membre UE.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

Veniturile pe locuitor au cunoscut un proces semnificativ de creștere, dacă luăm în considerare PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare. Concret, din punct de vedere al convergenței reale a produsului intern brut (PIB) pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare standard (PCS), evaluată prin decalajele față de media europeană (încă UE-28), România tinde să ajungă la un orizont de 70% din media europeană, comparativ cu 58% în anul 2016.

Să nu uităm că înainte de aderare, în 2005, PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare era de doar 34%. Ținând cont de toate acestea, putem spune că în ce privește reducerea decalajelor față de media europeană, evoluția țării noastre a fost spectaculoasă. În acest sens, voi continua să promovez noi proiecte concrete pentru a coordona mai bine politicile naționale și europene în scopul unei creșteri economice inteligente, sustenabile și favorabile atingerii standardelor europene pentru dezvoltarea calității vieții.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

Investițiile reprezintă motorul de creștere a economiei. În condițiile creșterii consistente a PIB, cu depășirea pragului de 200 mld. EUR, România a înregistrat și progrese majore în menținerea stabilității macroeconomice și financiare. În prezent, România, prin reformele economice propuse, rămâne o destinație atractivă pentru capital, român sau străin, însă are o competiție serioasă din partea altor state est-europene. De aceea, România are nevoie de o nouă strategie de atragere a investițiilor directe, iar toți oamenii politici trebuie să conlucreze pentru a dezvolta un cadru legislativ flexibil și măsuri necesare pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

În calitate de Președinte al României voi acționa, așa cum prevede Constituția, ca un mediator și voi fi permanent în contact, atât cu mediul economic și societatea civilă, cât și cu decidenții politici, astfel încât mesajele celor dintâi să fie clar înțelese de către cei din urmă, în scopul creșterii credibilității țării noastre din punct de vedere investițional.

Consacrarea economiei de piață în România este condiționată de dezvoltarea piețelor bursiere de capital și de mărfuri. Bursa trebuie să depășească faza sa artizanală actuală. Un rol distinct va trebui acordat piețelor de mărfuri. Tranzacționarea pe acest tip de platforme va trebui încurajată, inclusiv în ceea ce privește participarea autorităților publice sau a societăților cu acționariat de stat.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

În calitate de Președinte al României, voi fi aliatul acelora care consideră că dezvoltarea piețelor bursiere de capital și de mărfuri impune lansarea unei dezbateri largi și a unui program național de conștientizare și de educare în acest domeniu, cu paliere distincte și specifice de adresare.

Sursa: https://web.archive.org/web/20191027143638id_/https://mirceadiaconu.ro/programprezidential/cu-buna-credinta-pentru-romania-calatoria/

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

I. România – important furnizor regional de energie

România dispune de resursele necesare pentru a transforma, într-un mod sustenabil, sectorul energetic într-un important hub regional. De aceea, sectorul energetic trebuie privit ca o prioritate în procesul dezvoltării României. Ceea ce înseamnă dezvoltarea de noi capacități de producție bazate pe tehnologii de vârf nepoluante, modernizarea mecanismelor de producție, transport și distribuție a energiei, precum și încurajarea consumului intern într-un mod eficient.

Prin poziția de producător și distribuitor major de energie din Europa Centrală și de Est, sistemul energetic românesc își va reconfigura activitățile și va putea gestiona competiția de piață în acest sector important. Chiar și în condițiile în care sistemul european precum și cel internațional sunt marcate de instabilitate, iar evoluția tehnologiilor are capacitatea de a influența piețele, scorul riscului de securitate energetică al României este superior mediei OECD și favorabil în raport cu vecinii săi.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

Acest lucru evidențiază faptul că fundația sectorului energetic, ținând cont de disponibilitatea resurselor și de stabilitatea dată de maturitatea tehnologiilor tradiționale, este una solidă, iar România poate să-și consolideze statutul de furnizor regional de securitate energetică.

Resursele energetice primare, derivatele acestora și produsele finale precum energia electrică, energia termică sau combustibilii trebuie exploatate și valorificate într-un mod sustenabil coerent și rentabil, concomitent cu creșterea gradului de interconectivitate. Spre deosebire de Europa de Vest unde interconectările, sistemele de înmagazinare a gazului, infrastructura, instituțiile specifice și regulile de funcționare a pieței sunt deja consolidate, în centrul și estul Europei, precum și în bazinul Mării Negre, acestea sunt încă în stadiu incipient. Finalizarea interconectărilor în această regiune va stimula dezvoltarea piețelor de energie și a unor instrumente de securitate energetică care vor funcționa sub umbrela și regulile comune stabilite de UE.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

Cu o poziție geografică favorabilă, cu rețelele interconectate de transport, cu capacități de stocare, cu o platformă de tranzacționare adecvată, acces facil la hub al surselor de aprovizionare și un cadru de reglementare optim, România îndeplinește cele mai importante condiții pentru a deveni un jucător important în domeniul energetic.

Este nevoie de continuarea investițiilor care vor produce modificări de substanță și vor dinamiza întregul sector, iar angajamentul Președintelui României, împreună cu toți actorii politici, deopotrivă de la putere sau opoziție, este să dezvolte, cu prioritate, sistemul energetic prin susținerea unor proiecte de investiții strategice de interes național.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

Propun următoarele linii de acțiune:

Dezvoltarea de noi capacități de producție bazate pe tehnologii de vârf nepoluante, modernizarea mecanismelor de producție, transport și distribuție a energiei, precum și încurajarea consumului intern într-un mod eficient;

Punerea în funcțiune a unităților 3 și 4 de tip CANDU de la CNE Cernavodă care vor asigura un aport suplimentar de energie (11TWh) și o creștere a puterii instalate cu 1400 MW, mărind astfel capacitatea de producție;

Construirea unui grup energetic la Rovinari cu o capacitate de 600 MW cu rolul de a consolida piața națională de energie, de a stimula investițiile străine și de a crea locuri de muncă;

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

Realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești care va stabiliza sistemul electroenergetic;

Complexul Hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole care va crește potențialul României de furnizor de securitate energetică prin producerea de 2200 GW/an.

Este nevoie de creșterea influenței companiilor autohtone în economie. Acestea sunt însă dependente de accesul la creditare, încă restrictiv. Este clar că antreprenorii romani au nevoie de o bancă cu capital de stat care să riște, împreună cu ei, începuturile unor noi afaceri. În acest context, este nevoie de o schimbare în abordarea politicilor publice care să încurajeze creditarea prin formularea de priorități. România are nevoie de o nouă politică industrială bazată pe refacerea, consolidarea și dezvoltarea lanțurilor valorice alături de o politică energetică durabilă.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

La rândul său, o nouă politică energetică națională este necesară în contextul european recent.

Aceasta trebuie să aibă în vedere nu numai structura de producere a energiei, eficiența energetică sau siguranța energetică, ci și stocarea energiei și, poate esențial, schimbarea paradigmei consumului gospodăriilor prin accentuarea componentei electrice și de gaze naturale odată cu progresul tehnologic și dezvoltarea rețelelor inteligente.

În calitate de Președinte al României, voi sprijini elaborarea unei noi Politici Industriale și Energetice, deoarece acest demers reprezintă nu doar o obligație a Guvernului, ci și o responsabilitate a Președintelui de a se asigura că cerințele și nevoile societății românești sunt incluse în prioritățile interne și externe stabilite la nivel național.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

Va trebui să găsim mecanisme europene corecte și specifice economiei libere prin care să putem garanta prețuri rezonabile la gaze naturale și energie electrică familiilor

Va trebuie să găsim subvenții pentru locuințele care vor să implementeze sisteme de panouri solare.

Sursa: https://web.archive.org/web/20191027143626id_/https://mirceadiaconu.ro/programprezidential/iv-cu-buna-credinta-pentru-romania-i-romania-important-furnizor-regional-de-energie/

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

II. România – nod european de transport

Transformarea României într-un nod european de transport este un obiectiv major pentru care țara noastră deja îndeplinește condiția esențială prin poziționarea geografică favorabilă, la intersecția magistralelor internaționale care integrează infrastructura de transport la nivel european, de la sud la nord și de la est la vest.

În acest context, consider că prioritățile majore pentru România vor fi în primul rând, modernizarea, dezvoltarea și reorganizarea rețelei naționale de transport feroviar, rutier, aerian și fluvial care pot răspunde nevoilor de confort și mobilitate ale cetățenilor, iar în al doilea rând transportul mărfurilor și protecția mediului.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, propun să se dezvolte un set de strategii de management în transport care să creeze cele mai bune condiții pentru dezvoltarea unei infrastructuri uniforme, compatibile cu cele europene, eficiente și adaptate la rigorile pieței unice.

Nimeni nu are dreptul să îi păcălească pe români cu promisiuni deșarte de sute și mii de kilometri de autostradă făcuți peste noapte. Autostrăzile și lucrările mari de infrastructură transcend unui ciclu electoral sau mandat de Președinte, motiv pentru care trebuie să fie un consens în societate cu privire la prioritățile naționale. Sunt gata să îmi asum crearea acestui consens național pentru marile proiecte de infrastructură.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

În acest sens, propun următoarele linii de acțiune:

Eficientizarea sectorului feroviar prin strategii de optimizare a costurilor, modernizarea căilor ferate și eliminarea punctelor periculoase și restricțiilor de viteză. Creșterea vitezei tehnice și comerciale la o capacitate de rulaj de 160km/h să fie realizată inițial est-vest (Constanța – București – Brașov – Curtici), sud-nord (Giurgiu – București – Suceava – Siret) și pe rutele București – Timișoara, București-Cluj, București-Iași. Prin aceste măsuri, sectorul feroviar va deveni mai competitiv și predictibil în privința termenilor de livrare în raport cu celelalte sectoare.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

Optimizarea transportului rutier de bunuri și de pasageri se va realiza prin interconectarea și interoperabilitatea rețelelor de drumuri din România cu rețeaua de drumuri din UE, prin dezvoltarea și repararea continuă a infrastructurii de drumuri publice pentru a elimina blocajele și aglomerările, precum și pentru a înlătura (acolo unde este necesar) restricțiile de circulație, promovarea tehnologiilor de transport ecologice și creșterea capacității rutiere pe anumite coridoare. Prioritare vor fi liniile de autostradă est – vest (Constanța – București – Brașov – Timișoara și Iași – Tg. Mureș – Cluj – Oradea) și sud – nord (Giurgiu – București – Suceava, Pitești – Craiova – Lugoj, precum și variantele ocolitoare corespunzătoare. Îndeplinirea acestor priorități va alinia sistemul național de transport la standardele sistemului european și va promova o dezvoltare economică unitară și sustenabilă.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

Modernizarea infrastructurii aeroportuare prin dezvoltarea de noi linii internaționale și naționale, eficientizarea traficului aerian de mărfuri (zona cargo), introducerea de tehnologii moderne în aeroporturile din rețeaua TEN-T și aerodromuri, precum și susținerea unui program eficient de înnoire a flotei aeriene vor crea condițiile optime pentru un transport aerian performant.

Îmbunătățirea condițiilor de transport pe Dunăre și canalele navigabile prin realizarea de diguri de dirijare, prin apărarea malurilor, prin execuția pragurilor de fund și prin dragaje de investiții (cu precădere pe sectorul Călărași-Brăila). Transportul fluvial, încă deficitar, poate funcționa în condiții optime și eficiente prin continuarea cu prioritate a investițiilor în reabilitarea și întreținerea șenalului navigabil (FAIRway), lucrări de dragaj (SWIM), identificarea unor soluții tehnice pentru a facilita transportul pe sectorul fluvial dintre România și Bulgaria, precum și prin consolidarea malurilor Canalului Sulina.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

Transportul fluvial, încă deficitar, poate funcționa în condiții optime și eficiente prin continuarea cu prioritate a investițiilor în reabilitarea și întreținerea șenalului navigabil (FAIRway), lucrări de dragaj (SWIM), identificarea unor soluții tehnice pentru a facilita transportul pe sectorul fluvial dintre România și Bulgaria, precum și prin consolidarea malurilor Canalului Sulina.

Construirea sau modernizarea podurilor peste Dunăre (Brăila-Măcin, Giurgiu-Ruse) și modernizarea porturilor dunărene și maritime.

Sursa: https://web.archive.org/web/20191027143713id_/https://mirceadiaconu.ro/programprezidential/iv-cu-buna-credinta-pentru-romania-ii-romania-nod-european-de-transport/

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

III. Un proiect dunărean pentru România

Ca Președinte al României voi readuce în prim plan potențialul economic al transportului pe Dunăre și pe canalele navigabile. Obiectivul meu este să putem dezvolta în următorii 10 ani o mai bună conectare a României la infrastructura europeană și facilitarea accesului la finanțarea europeană pe baza unui proiect cu mare potențial și importanță atât pentru România, cât și pentru Uniune.

O importantă oportunitate pentru investiții, pe care România trebuie să o fructifice, este cadrul reprezentat de Strategia UE pentru regiunea Dunării, o inițiativă comună a României și Austriei la care s-au alăturat și celelalte state riverane membre sau nu din cadrul UE. Miza macroregională a strategiei constă în faptul că 115 milioane de cetățeni ai Europei, din 14 state și 11 regiuni declarate prioritare, vor putea deveni beneficiarii unor investiții directe.

IV. CU BUNĂ CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA. CĂLĂTORIA

România poate și trebuie să își maximizeze avantajul natural pentru a beneficia de finanțările orientate către cei patru piloni ai strategiei: conectarea regiunii prin sistemele de transport, protejarea mediului, creșterea bunăstării și securitatea regională. Este pentru prima dată când România poate accesa fonduri pentru proiecte trans-frontaliere, trans-naționale și trans-sectoriale, ceea ce semnifică un grad ridicat de complexitate.