Proiect prezidențial 2019. Mircea Diaconu, președinte cu bună-credință

PROIECT PREZIDENŢIAL 2019

I. UN ANGAJAMENT ONEST PENTRU ROMÂNIA

A venit momentul să credem cu adevărat în potențialul uriaș al țării noastre.

Noi, românii, am dovedit că, atunci când există consens în societate și credem cu toții în același ideal, putem învârti roata istoriei în favoarea țării noastre. S-a întâmplat la 1 decembrie 1918, atunci când poporul român ghidat de un ideal național a întregit națiunea noastră. S-a întâmplat și acum 30 de ani, atunci când în fața tiraniei, ne-am unit cu toții forțele și am determinat căderea regimului comunist. Apoi am avut un puseu de ambiție și consens în a intra în NATO și Uniunea Europeană. Am strâns din dinți, am luat decizii grele, dar într-un final am reușit: suntem membri NATO din 2004 și ai Uniunii Europene din 2007. Nici una dintre aceste realizări nu este meritul exclusiv al unui singur președinte, al unui singur guvern, ci al unei predări de ștafetă de la unul la altul, în interesul național.

I. UN ANGAJAMENT ONEST PENTRU ROMÂNIA

Nu e ușor să găsești consens pe un proiect într-o democrație și cu atât mai greu într-una atât de tânără ca și a noastră. Întotdeauna vor exista unii care vor vrea să profite de un moment sau altul, să câștige voturi și poziții pe termen scurt, uitând care este, de fapt, miza.

Astăzi, putem să scriem, din nou, istorie. Putem să fim generația care va modela economia țării noastre astfel încât să poată concura fără probleme cu cea a altor state din Uniunea Europeană. Putem să investim mai mult în sectorul care stă la baza dezvoltării societății noastre – educația. În acest sens, să stabilim standarde înalte și reforme serioase și ambițioase pentru școlile și universitățile noastre și să le oferim instrumentele de care au nevoie pentru a avea succesul dorit. Putem să consolidăm o justiție independentă, lipsită de influențe ale serviciilor de informații sau ale politicului.

I. UN ANGAJAMENT ONEST PENTRU ROMÂNIA

Putem să investim mai mult în infrastructură și în cercetarea științifică. Să continuăm reforma în sănătate pentru a avea un sistem performant și eficient.

Există, fără îndoială, un extraordinar potențial care poate face din România o adevărată putere a Uniunii Europene. Avem nevoie de un proiect echilibrat și ambițios care să fie definit de stabilitate, de valori democratice profunde și principii economice coerente, de decență și de respect reciproc. Iar proiectul pe care îl propun, cu bună-credință pentru România cuprinde toate aspectele esențiale prin care societatea noastră se poate schimba într-un stat în care să ne placă să trăim.

Este un proiect onest, la care mă gândesc încă din anii în care am luat pentru prima oară contact cu politica și am decis să mă implic și să lupt pentru țara în care mi-am crescut copiii, țara în care doresc să îmi cresc alături de mine nepoții .

I. UN ANGAJAMENT ONEST PENTRU ROMÂNIA

El este gândit pentru România anului 2020, dar mai ales pentru anii ce vor veni, luând în considerare toate schimbările prin care trece societatea noastră, precum și provocările cu care se confruntă în context mai larg – regional și internațional. Știu că sună ambițios, poate chiar grandios, dar ce e viața unei națiuni dacă nu gândești măreț?! Este un proiect la care putem lucra fiecare câte puțin, cât putem și apoi putem preda ștafeta celor care vin după noi. Are un mecanism simplu, extrem de simplu: finalizează ce ți-a predat cel dinaintea ta și pune fundațiile pentru cei care vin după tine!

Propun, așadar un proiect prezidențial sub forma unui nou contract social, astfel încât să putem construi împreună, pe termen mediu și lung, o nouă Românie, mai sigură, mai prosperă și mai competitivă.

I. UN ANGAJAMENT ONEST PENTRU ROMÂNIA

Vă chem să nu mai gestionăm crize, ci să gestionăm victorii!

Cu bună-credință pentru România este un proiect național integrator, bine ancorat în realitățile politice și economice naționale și europene, care răspunde complexității tuturor provocărilor cu care ne-am confruntat în ultimele 3 decenii: va transforma societatea într-un demos unde vocea și interesele tuturor cetățenilor vor fi reprezentate cu demnitate și decență, va construi un mediu economic competitiv, va garanta siguranța cetățenilor în condiții de deplină libertate, va elimina abuzurile, va proteja interesele și securitatea națională, va dezvolta o politică externă coerentă, va milita pentru o arhitectură instituțională robustă și modernă, va consolida statul de drept, educația, sănătatea și va avea grijă de diaspora românească.

I. UN ANGAJAMENT ONEST PENTRU ROMÂNIA

Nu e un drum ușor și nu e un drum scurt, și e bine să știm lucrul acesta, pentru că așa e cinstit, dar e un drum pe care îl putem face împreună dacă ne stabilim cu claritate unde suntem, unde vrem să ajungem, cum ajungem acolo și cine ne conduce.

Sursa: https://web.archive.org/web/20191027143606id_/https://mirceadiaconu.ro/programprezidential/

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

A. Începutul democrației

Căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu a fost o victorie a democrației, a curajului, dar și a disperării. Cei care am trăit cu emoție zilele lui decembrie ’89 ne mai amintim câtă speranță și credință am pus în evoluția democratică rapidă a țării noastre.

Cu toate acestea, în ultimele trei decenii, România a fost nevoită să învețe în fiecare zi o nouă lecție. Povestea democrației și a libertății nu a fost una simplă. A fost mai degrabă caracterizată de provocări multiple, dificile și, uneori, imprevizibile. România a suferit schimbări politice, sociale, economice și culturale profunde și a experimentat atât beneficiile democratizării, cât și dilemele care au apărut împreună cu acest proces.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Pe de o parte, reformele orientate spre piață, valorile liberale, cultura europeană, aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, precum și exercitarea cu succes a Președinției Consiliului UE au fost obiective reale, pe care am reușit să le îndeplinim.

Pe de altă parte, am experimentat și momente dificile, de cumpănă. Asaltul minerilor asupra manifestanților din Piața Universității în iunie 1990, disperarea lui Traian Băsescu de a acapara toată puterea și de a trece la un regim autoritar, dominat de instituțiile de forță din subordinea lui, precum și dorința lui Klaus Iohannis de a continua practicile predecesorului său, toate au făcut ca democrația românească să fie pusă în mod serios sub semnul întrebării.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Încă mai  observăm practici instituționale specifice regimului comunist folosite în scopul menținerii la putere a actualului Președinte, precum și prea multe instituții militarizate cu un control civil îndoielnic. Când aproape 2/3 dintre cetățenii români spun că justiția nu este independentă și că este influențată de serviciile de informații sau mediul de afaceri, înseamnă că actualul Președinte și-a ratat mandatul. Când aproape jumătate din români spun că nu se simt în siguranță să vorbească la telefon, pentru că le este teamă că le sunt ascultate convorbirile de serviciile de informații sau alte forțe, înseamnă că Președintele nu și-a făcut datoria.

Observăm că România riscă să devină, treptat, o victimă aflată în mâinile unor amatori ai politicii care refuză să vadă că ei nu sunt soluția, ci problema.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Partidele populiste, nou apărute, pot doar să pună un diagnostic greșit și să prescrie rețete care pun în pericol funcționarea instituțiilor statului.

Alegerile prezidențiale din anul acesta pot reprezenta fie un moment de schimbare radicală pentru viitorul României, fie un moment de stagnare și acceptare a situației actuale, ceea ce, fără doar și poate, va conduce către regresul societății noastre. Totul depinde de noi și de alegerile pe care le vom face în următoarea perioadă.

“Ne mai dorim o Românie divizată, a conflictului permanent între diferite segmente din societate?”, “Ne mai dorim o Românie în care abuzurile nu sunt pedepsite?”

Sau “ne dorim o Românie unită, modernă, prosperă, care oferă servicii publice de calitate și care are grijă de toți cetățenii?”

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Dacă într-adevăr ne dorim acest lucru, consider că trebuie să reflectăm serios asupra trecutului, asupra stării de fapt actuale, precum și asupra acțiunilor noastre viitoare în scopul avansării unui proiect de țară care să cuprindă un amplu proces de modernizare și dezvoltare, deopotrivă pe verticală și pe orizontală, a societății noastre.

Consider că a venit momentul să ne concentrăm mai mult pe esența actului de guvernare, pentru cetățeni și pentru bunăstarea acestei țări, și să nu mai irosim energia pe războaie interne, energie care ar putea fi foarte bine îndreptată înspre proiecte mult mai frumoase și benefice pentru cetățenii noștri.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Mandatele celor 4 președinți și ale guvernelor din această perioadă ar putea fi caracterizate în felul următor: încercări de stabilizare a României (Ion Iliescu-primul mandat), marea schimbare – întoarcerea cu fața spre Vest (Emil Constantinescu), apropiere de Vest și aderarea României la NATO (Ion Iliescu-al doilea mandat), lupta pentru acapararea instituțiilor statului (Traian Băsescu – primul mandat), lupta pentru putere absolută (Traian Băsescu – al doilea mandat) și, în fine, dezbinarea “pas cu pas” a societății românești (Klaus Werner Ioahnnis). Mandatele ultimilor doi președinți au un fir roșu: întărirea instituțiilor de forță în detrimentul societății civile și a drepturilor și libertăților românilor. Derapajele au început în primul mandat al lui Traian Băsescu. Din păcate, începând cu al doilea mandat al lui Traian Băsescu lucrurile au degenerat considerabil.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

După 10 ani aflăm că suntem spectatorii unor protocoale secrete între serviciile de informații și instituții de forță precum DNA, ICCJ, Parchetul General, CSM, ANI, PICCJ. Ca urmare a acestor acte neconstituționale, condamnarea românilor doar în baza unor denunțuri sau a informațiilor furnizate de către serviciile de informații și nu în baza probelor administrate de către magistrați a devenit o practică curentă.

Acest lucru reprezintă o încălcare a drepturilor și libertăților individuale și contravine regulilor instituționale și normelor fundamentale ale unei democrații sănătoase.

Din păcate, nu putem decât să notăm că actualul președinte s-a simțit confortabil în această situație și a preluat din mers sistemul inventat de predecesorul său pentru a-l folosi în scopul câștigării competiției politice cu orice preț.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Abuzurilor din justiție li se adaugă permanentele abuzuri și pericole care vin din partea partidelor și liderilor populiști, persoane sau instituții fără soluții, dar al căror discurs găunos subminează puternic construcția democratică a țării.

România nu trebuie să cadă în capcana mesajelor populiste și a ideologiilor agresive care dezbină cetățenii și alimentează conflicte. Încurajarea neîncrederii și suspiciunii promovate în mediile de comunicare socială, precum și contestarea violentă a instituțiilor slăbesc fundația democrației românești.

Discursul politic s-a depreciat profund în ultima perioadă, motiv pentru care va trebui să încetăm să mai fim complici la această degradare a discursului public. Observ că în spațiul public sunt vehiculate mult prea des mesaje care îndeamnă la dispreț și violență, care ne separă în tabere ce se războiesc tot timpul.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Iar acest lucru nu poate decât să mă îngrijoreze pentru că acest tip de discurs funcționează nu în avantajul cetățenilor, ci în detrimentul lor.

Ascensiunea populismului în România ultimilor 5 ani s-a aflat în relație directă cu negarea evoluției societății, cu mesajele violente antisistem și cu crearea crizelor și conflictelor instituționale care au facilitat articularea unui discurs populist orientat împotriva întregii elite politice, structurat în jurul clivajului “noi vs. ei”.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Profilul politicianului român, responsabil și echilibrat, a fost înlocuit de personaje iresponsabile, lipsite de experiență și de viziune, lipsite de soluții practice și eficiente. Populiștii, amatori ai politicii, care nu propun decât soluții fanteziste, au utilizat un limbaj violent și licențios cu un singur scop: acapararea puterii în interes personal.

Sursa: https://web.archive.org/web/20191027143712id_/https://mirceadiaconu.ro/programprezidential/mostenirea/

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

B. România stat european: 12 ani de la aderare

În calitate de europarlamentar independent am avut ocazia să reprezint în forul legislativ european poporul român. Am încercat să reprezint cu demnitate românii care m-au votat într-un număr foarte mare. Din păcate, chiar dacă în calitate de europarlamentar român am votat pentru interesul țării mele, președinții din ultimii zece ani care trebuiau să ne susțină cauza la nivelul Consiliului nu au făcut-o. Mai mult, nici nu au reclamat vreun caz de discriminare pe tema asta.

Întregul proces de integrare a asigurat mai multe oportunități de muncă, studiu și investiții, încurajând astfel ritmul unei dezvoltări sustenabile și contrabalansând decalajul economic și social al României față de statele mai dezvoltate din vestul Europei.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Parcursul României ca stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, de mai bine de un deceniu, este determinat de două valențe ale procesului de integrare.

Pe de o parte, discutăm de integrare în sensul conformării cu politicile, normele, măsurile sociale și reformele impuse de Uniune. Pe de altă parte, discutăm de integrare în sensul dezvoltării economice în direcția atingerii standardelor armonizate la nivel european. Din punctul acesta de vedere, putem afirma că traseul european al României a determinat o nouă etapă a dezvoltării economice intense. În prezent, prin reformele politice și economice pe care și le-a asumat, România a devenit mai competitivă, mai prosperă și mai dinamică, reușind, conform datelor oficiale deopotrivă naționale (INS) și europene (Eurostat), să reducă semnificativ diferențele economice și sociale în comparație cu media la nivelul UE.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Procesul de integrare ne-a arătat și cealaltă față a Uniunii. Numeroasele convulsii au pus în lumină, în mod indiscutabil, imperfecțiunile și limitele Uniunii, interesele divergente, uneori contradictorii, ale statelor membre în raport cu diferite politici, precum și în raport cu diferite soluții privind rezolvarea problemelor apărute în spațiul european. Am învățat pe pielea noastră că Uniunea nu e perfectă, că are câteodată probleme de deficit democratic, că ne privește cu neîncredere, că ne dă sfaturi care nu întotdeauna se potrivesc cu situația de la noi.

Chiar și în aceste condiții consider că apartenența la UE reprezintă pentru România platforma adecvată de promovare a proiectelor și intereselor sale și singura opțiune credibilă care dispune de resursele necesare pentru a oferi tuturor statelor membre capacitatea suplimentară de a proteja siguranța și libertatea cetățenilor europeni.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Clivajul apărut între statele foarte dezvoltate din punct de vedere economic și cu o viteză accelerată și cele cu o viteză moderată rămâne o realitate în cadrul Uniunii Europene. Scăderea nivelului de cooperare între statele membre, lipsa solidarității la nivelul Uniunii, creșterea decalajelor de dezvoltare și de viziune între state, toate acestea vor accentua crizele în cadrul Uniunii, în detrimentul statelor mai puțin dezvoltate, oferind totodată cadrul prielnic pentru ascensiunea euroscepticismului și populismului în statele respective.

Adâncirea diferențelor dintre statele membre și îndepărtarea de la valorile fundamentale au divizat UE cu tendința de a plasa statele din Europa Centrală și de Est pe o poziție de inferioritate – din punct de vedere economic, politic, social – în raport cu celelalte state membre din Vest.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

C. România ca bastion NATO pe flancul estic al NATO și la Marea Neagră

În data de 2 aprilie 2004, drapelul României era arborat solemn la sediul NATO de la Bruxelles, în rând cu drapelele tuturor statelor membre ale Tratatului Atlanticului de Nord.

Prin ceremonia de acum 15 ani a fost evidențiată simbolic și revenirea României în rândul țărilor din lumea liberă, de care fusese despărțită aproape o jumătate de secol.

În anul 2019, la 15 ani de la aderarea la NATO și la 30 de ani de la căderea comunismului, putem observa o Românie care deja este un partener credibil și de încredere în cadrul acestei Alianțe, dar și pe plan global.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Progresul pe care l-a făcut țara noastră, în ultimi ani, pe toate dimensiunile societății, angajamentele naționale asumate în mediul aliat, participarea la misiuni și operații NATO în cadrul cărora România a dat dovadă întotdeauna de profesionalism, seriozitate și dedicare, a definit rolul activ al țării noastre.

În toți acești ani, România a ajutat în mod constant la întărirea Alianței și la consolidarea parteneriatului transatlantic, atât de important în vremurile complicate de astăzi, cu provocări complexe la adresa securității noastre. Acum am putea afirma faptul că aderarea României la NATO a determinat întru totul traiectoria țării noastre, sub umbrela de securitate a Alianței și implicit a condus la transformarea României într-un adevărat furnizor de securitate atât pentru Alianță, cât și pentru partenerii noștri estici.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

D. România și SUA – parteneriatul care ne definește opțiunile strategice de viitor

De la lansarea sa în 1997, Parteneriatul Strategic româno-american a devenit un reper important în politica externă a țării noastre.

Extinderea și consolidarea acestui parteneriat este în prezent un important obiectiv național în vederea întăririi credibilității strategice a României pe plan regional și internațional. Acest parteneriat are astăzi, la mai bine de 2 decenii de la semnarea lui o dublă valență:

Pe o parte, înglobează eforturile constante și semnificative ale țării noastre de a deveni un partener de încredere, responsabil și solid al SUA, precum și un actor activ și implicat;

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Pe de cealaltă parte, confirmă angajamentul Statelor Unite față de această parte a Europei și cu precădere față de regiunea Mării Negre, manifestând față de România un important sprijin în domeniul reformelor interne, pe plan politic și economic, dar și în vederea integrării în Alianța Nord-Atlantică.

În contextul unei complexe situații de securitate regională și internațională, Statele Unite au adus de fiecare dată un aport semnificativ în direcția consolidării și apărării granițelor Alianței și contribuției substanțiale în întărirea posturii aliate de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv din perspectiva prezenței aliate de pe teritoriul României și la Marea Neagră, în domeniile terestru, maritim și aerian.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Statele Unite vor rămâne cel mai important partener strategic al României. În contextul evoluțiilor recente atât din Europa, cât și din mediul internațional economic, politic și de securitate, dezvoltarea parteneriatului strategic cu Statele Unite va rămâne o prioritate pe agenda politică a României.

Iată, deci, de unde plecăm. De la națiunea ambițioasă care atunci când își pune ceva în cap reușește, de la o națiune care, prin apartenența la UE și NATO, își garantează independența și securitatea.

II. MOȘTENIREA: ROMÂNIA LA 30 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI

Jumătatea goală a paharului este reprezentată de necesitatea unei accelerări în infrastructura majoră (spitale, autostrăzi, școli moderne), de o garanție a unei justiții independente, de refacerea prestigiului clasei politice, de refacerea coeziunii naționale.

De fapt de RENAȘTEREA SPERANȚEI!

Deci aici suntem! Unde vrem să ajungem?

Sursa: https://web.archive.org/web/20191027143640id_/https://mirceadiaconu.ro/programprezidential/ii-mostenirea-romania-stat-european-12-ani-de-la-aderare/

III. CU BUNĂ-CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA

Cu bună-credință pentru România este despre viitorul națiunii noastre, despre deciziile pe care trebuie să le luăm împreună și despre modul cum putem ghida țara noastră în direcția potrivită. De la aderarea la UE, economia noastră funcționează mai bine, e mai predictibilă, dar se simte nevoia unei reforme pentru a deveni mai competitivă.

Putem să dezvoltăm mai multe oportunități de care să beneficieze românii, însă este nevoie să tratăm cu seriozitate și sinceritate adevăratele provocări cu care ne confruntăm și deciziile pe care le luăm. Să fim, așadar, îndrăzneți în a gândi proiecte și soluții care să asigure bunăstarea cetățenilor noștri.

Trebuie să construim o nouă fundație pentru creștere economică și pentru prosperitate. Despre acest lucru este proiectul meu Cu bună-credință pentru România.

III. CU BUNĂ-CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA

Pare complicat, pare aproape imposibil, dar în fond nimic nu este atât de complicat dacă ne unim eforturile. În urmă cu foarte mulți ani am văzut o reclamă la avioanele BOEING. M-a impresionat atât de mult, pentru că era atât de adevărată, încât mi-o amintesc ori de câte ori am ocazia. Ea sună cam așa: un singur om, muncind singur zi de zi poate face mult. Mai mulți oameni, muncind împreună, pot face orice. Mă gândesc că la noi ar merge cam așa: un român, muncind zi de zi, poate construi o familie. Mai mulți români muncind împreună pot construi o țară!

Am început să mă gândesc la acest proiect în anul 2014 când am candidat la alegerile pentru Parlamentul European și am simțit pentru prima dată că este important să mă lupt din ce în ce mai mult pentru țara mea. În acel moment nu îmi imaginam că acesta va deveni o viziune la nivel național, dar uite că ușor ușor a devenit. Românii pe care îi întâlnesc în număr mare îmi spun că în trecut au trăit mai bine. Eu îmi doresc să ne refacem împreună speranța.

III. CU BUNĂ-CREDINȚĂ PENTRU ROMÂNIA

Trebuie să ne propunem lucruri de care avem nevoie și lucruri de bun simț. Trebuie să ne propunem lucruri realiste și să nu ne mai furăm căciulă cu promisiuni care nu pot fi respectate. Trebuie să fim conștienți că măsurile nu vor aduce voturi mâine, dar vor aduce prosperitate și normalitate în anii ce vin. Trebuie să știm că nu vom ajunge acolo nici mâine și nici poimâine, dar vom ajunge dacă vom fi uniți și nu ne vom pierde energiile în dispute interne, ci le vom investi în muncă.