Programul Uniunii Democrate Maghiare din România, adoptat la 15-16 mai 1999

Cerem ca în toate instituţiile noastre de învăţământ toate obiectele să fie predate în limba maghiară, cu excepţia limbii şi literaturii române. În vederea însuşirii temeinice a limbii şi culturii române, susţinem hotărât necesitatea elaborării unor programe şi manuale speciale destinate elevilor maghiari.

Deciziile inspectoratelor şcolare şi ale ministerului privind cifrele de şcolarizare să fie bazate pe necesităţile reale ale instruirii în limba maternă în învăţământul general, liceal, profesional şi de nivel superior. Cerem asigurarea posibilităţii susţinerii examenelor de admitere în limba maternă la toate nivelurile şcolare, precum şi la doctorat. Cerem extinderea posibilităţilor de doctorantură în limba maternă.

În concordanţă cu cerinţele de mai sus, dorim să asigurăm condiţii moderne pregătirii şi perfecţionării corespunzătoare a specialiştilor din învăţământul public şi superior.

Urgentăm elaborarea detaliată a convenţiilor româno-ungare privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi alte probleme legate de învăţământ. Până la semnarea acestor documente, susţinem recunoaşterea oficială a calificării şi a doctoratului obţinut în alte state.

B. Apelăm la mijloacele civile ale apărării intereselor în cazul oricăror abuzuri, săvârşite la orice nivel, care prejudiciază cadrul instruirii în limba maternă (discriminare, încălcări ale legilor, abuzuri locale).

Dorim să sporim ponderea intervenţiei şi eficienţa controlului exercitat în privinţa problemelor fiecărei unităţi şcolare de către societatea locală, administraţia publică, părinţi, elevi, comitete de sprijin. Îi sprijinim şi asigurăm suport politic părinţilor care intervin în comun, în interesul copiilor lor, pentru respectarea legilor, lărgirea cadrului organizatoric, schimbarea nivelului de predare. Acordăm o atenţie deosebită intereselor copiilor care studiază în şcolile din diaspora internă. Nedispunând de şcoli proprii, copiilor de ceangăi maghiari, doritori să studieze în limba maghiară, trebuie să li se asigure posibilitatea frecventării şcolilor maghiare din Transilvania. Elaborăm programe împreună cu Uniunea Ceangăilor Maghiari din Moldova, respectiv Consiliul pentru Diasporă Internă, în vederea educării în limba maghiară a copiilor ceangăi maghiari; sprijinim instituţiile care asigură realizarea acesteia.

Sprijinim activitatea Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România îndreptată spre promovarea intereselor cadrelor didactice, şcolilor, elevilor. Apelăm la mijloacele noastre de apărare a intereselor în cazul oricăror piedici administrative, acte arbitrare ale directorilor sau inspectorilor şcolari, care impietează asupra strădaniei proaspeţilor absolvenţi ai învăţământului superior de a-şi asigura condiţii existenţiale.

Considerăm că în sistemul susţinerii instituţiilor de învăţământ un rol de seamă revine colaborării administraţiilor locale cu întreprinzătorii. Promovăm ideea creerii de către administraţiile locale şi pătura întreprinzătorilor a condiţiilor favorabile aşezării intelectualilor tineri în localităţile cu populaţie maghiară sau preponderent maghiară, acordând o atenţie specială asigurării condiţiilor de viaţă pentru forţa de muncă intelectuală doritoare să revină din străinătate.

În vederea menţinerii pe pământul natal a intelectualităţii indispensabile păstrării identităţii noastre, dezvoltării vieţii economice, sociale, culturale, susţinem interesele tineretului studios care frecventează instituţiile de învăţământ superior din ţară, precum şi înfiinţarea, prin eforturi proprii, a unor burse corespunzătoare, destinate ajutorării lor. Susţinem, de asemenea, eforturile în această direcţie ale societăţilor locale, lansarea de către administraţiile locale a unor programe cu acest scop.

C. Condiţia de bază a politicii noastre în domeniul învăţământului este recunoaşterea autonomiei organizaţiilor sociale, a asociaţiilor şi fundaţiilor care urmăresc problemele anumitor segmente ale instruirii şi au menirea rezolvării acestora. La fiecare nivel al acestei politici considerăm necesare consultările reciproce permanente cu Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România, Societatea Bolyai, Societatea Maghiară Tehnico-Ştiinţifică din Transilvania, Societatea Muzeului Ardelean, Asociaţia Economiştilor Maghiari din România, Uniunea Studenţească Maghiară din România, Uniunea Liceenilor Maghiari din România, Fundaţia Domokos Pál Péter, Uniunea Ceangăilor Maghiari din Moldova şi altele.

1. În conformitate cu direcţiile de acţiune ale U.D.M.R. referitoare la învăţământ, considerăm de o deosebită importanţă ridicarea continuă a nivelului profesional-calitativ în toate domeniile instruirii. Ca atare, ne propunem sprijinirea coordonării şi a diviziunii muncii între diferite asociaţii şi organizaţii, cu scopul ajungerii lor la un numitor comun în privinţa sistemului de exigenţe.

2. În strategia noastră un loc aparte îl ocupă fundamentarea profesională a învăţământului superior maghiar de sine stătător. Până la reînfiinţarea Universităţii Bolyai, ne propunem sprijinirea iniţiativelor vizând un învăţământ superior maghiar de sine stătător, înfiinţarea şi dezvoltarea judicioasă a secţiilor cu limba de predare maghiară, de la pregătirea rezervei de cadre didactice până la proiectarea corespunzătoare a pregătirii postuniversitare şi de doctorat.

3. În concordanţă cu năzuinţele instituţiilor profesionale interesate în îndrumarea şi managementul programelor autonome de cercetare ştiinţifică, susţinem necesitatea publicării în limba maternă a rezultatelor cercetărilor, lucrărilor, volumelor de studii şi monografiilor. Considerăm indispensabilă asigurarea infrastructurii corespunzătoare, a fondului necesar de reviste şi cărţi de specialitate editate în alte ţări. Acordăm o importanţă deosebită formării studenţilor ca cercetători, sprijinirii cercetătorilor tineri din fiecare ramură de ştiinţă, cu burse şi posibilităţi de publicare.

4. Urmărim înfiinţarea institutului (institutelor) maghiar(e) de cercetare independent(e), iar până la înfăptuirea acestui obiectiv, susţinem lansarea programelor concepţionale de cercetare şi finanţarea acestora. Sprijinim şi milităm pentru cercetările vizând minorităţile, diaspora şi fenomenul asimilaţiei.

5. Considerăm necesară lansarea în întregul sistem de învăţământ a procesului de reformă, schimbarea opticii educaţionale şi de instruire, adaptată la pretenţiile contemporane şi fundamentată ştiinţific, astfel ca scopul principal să devină dezvoltarea deplină a personalităţii copilului şi a tânărului. În acest sens, sprijinim introducerea, la toate nivelurile instruirii, a materialelor didactice şi a formelor de predare alternative.

6. Pentru realizarea celor de mai sus, considerăm oportună înfiinţarea unei (unor) edituri didactice maghiare de sine stătătoare.

CULTURA

Cultura fiind temelia identităţii noastre etnice, obiectivul primordial al politicii noastre culturale îl constituie, pe de o parte, perpetuarea şi dezvoltarea capacităţii de creaţie culturală a comunităţii noastre naţionale, într-un cadru instituţionalizat adecvat, pe de altă parte, schimbul de valori culturale între etniile din ţară, desăvârşirea legăturilor interetnice de parteneriat. Garanţia vieţii noastre culturale este autonomia culturală.

Normele autonomiei culturale se bazează pe principiul autoadministrării, recomandată, între altele, şi de Documentul Final al reuniunii de la Copenhaga a Conferinţei asupra dimensiunii umane a C.S.C.E. (1990). Acest document stipulează, pe de o parte — în conformitate cu prevederile convenţiei referitoare la cultura minorităţilor, elaborată după primul război mondial — acordarea unei cote-părţi echitabile din bugetul de stat, din bugetele comunale, orăşeneşti şi judeţene, pentru a susţine mişcările culturale ale comunităţilor etnice. Pe de altă parte, propune ca organele administraţiei locale, în care sunt prezenţi şi reprezentanţii minorităţilor, proporţional cu numărul lor din totalul populaţiei, să preia o parte a competenţei organelor centrale de stat în domeniile învăţământului şi ale culturii.

1. În regiunile locuite de populaţie mixtă trebuie asigurată prezenţa membrilor minorităţilor naţionale în fiecare instituţie culturală de stat, teritorială, prevenind astfel orice încercare de exclusivism. Printre membrii comisiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Culturii, printre directorii şi îndrumătorii caselor de cultură, specialiştii din biblioteci, cercetătorii şi personalul de specialitate din instituţiile culturale să existe şi etnici maghiari, conform proporţiei numerice a populaţiei. Urmărim cu atenţie deosebită comunităţile periclitate de asimilare. Sprijinim aspiraţiile culturale ale diasporei: difuzarea presei şi a cărţilor, funcţionarea asociaţiilor culturale şi a grupurilor de artişti amatori.

2. În vederea asigurării bazei materiale necesare vieţii culturale autonome, Uniunea solicită cotă-parte din subvenţiile acordate de stat, totodată stimulează donaţiile din partea comunităţilor şi sprijină înfiinţarea societăţilor, asociaţiilor şi fundaţiilor culturale.

3. Stimulăm şi cultivăm legăturile noastre culturale cu maghiarii de pretutindeni — inclusiv cu instituţiile minorităţilor maghiare din alte state — precum şi schimbul permanent şi reciproc de valori culturale.

4. În spiritul autonomiei culturale, cultivăm tradiţiile specifice ale tuturor sferelor culturii ce garantează identitatea noastră naţională, promovăm practicarea acestora la un nivel calitativ ridicat. Ne străduim să înfiinţăm sistemul de instituţii necesare atingerii acestui scop.

5. Susţinem Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania, care coordonează viaţa noastră culturală şi îndeplineşte funcţia de apărare a intereselor specifice.

6. U.D.M.R. susţine necesitatea elaborării unui Statut Cultural al Minorităţilor, care să asigure, prin garanţii de stat, exercitarea autonomiei culturale, inclusiv dotarea de către stat a reţelei de instituţii culturale ale minorităţilor.

7. Din cele de mai sus rezultă că, pe lângă păstrarea instituţiilor proprii şi rezervându-ne dreptul de a înfiinţa altele noi, susţinem ideea ca în regiunile cu populaţie mixtă să existe garanţia desfăşurării activităţii culturale specifice în cadrul instituţiilor culturale de stat. Astfel:

· în muzee (de istorie, de artă plastică şi etnografice): păstrarea şi îmbogăţirea colecţiilor privitoare la minorităţi şi expunerea acestora sub egida adevărului istoric, cu inscripţii bi- sau trilingve;

· în biblioteci publice: dezvoltarea şi utilizarea fondurilor de cărţi în limba maghiară, angajarea, pregătirea şi specializarea superioară a personalului cunoscător al limbii minorităţilor;

· în arhive: accesul cercetătorilor şi al altor persoane interesate la întregul fond arhivistic român, retrocedarea către proprietarii de drept a materialelor confiscate, în special a registrelor de stare civilă şi proceselor verbale parohiale întocmite în limba maghiară;

· folosirea, în condiţii de egalitate, a căminelor culturale şi pentru activitatea culturală a minorităţilor;

· subvenţionarea proporţională din bugetul statului a definirii, înregistrării, îngrijirii şi restaurării monumentelor istorice legate de trecutul minorităţii maghiare;

· luarea în considerare a părerilor specialiştilor noştri, în speţă ale Asociaţiei pentru Ocrotirea Monumentelor "Kelemen Lajos", la adoptarea unor decizii privind monumentele noastre istorice.

8. Statutul Cultural al Minorităţilor va trebui să cuprindă prevederi privind obligativitatea cooptării unui reprezentant al minorităţii maghiare în organismele centrale ale Ministerului Culturii, care să urmărească aplicarea în practică a principiilor autonomiei culturale în activitatea reţelei de biblioteci, în difuzarea cărţilor şi ziarelor, precum şi în alte domenii manipulate până în prezent.

9. În vederea lichidării lipsei catastrofale a specialiştilor din viaţa noastră culturală, susţinem înfiinţarea în cadrul sistemului de învăţământ superior a unor secţii care să pregătească îndrumători profesionişti specializaţi în problemele noastre culturale. U.D.M.R. susţine reorganizarea şi dezvoltarea pregătirii muzicienilor, artiştilor plastici, actorilor şi regizorilor în limba maternă.

10. Considerăm necesară folosirea denumirilor în limba maghiară ale oraşelor şi satelor, reinstalarea şi folosirea inscripţiilor originale în locurile noastre memoriale şi de pietate. Denumirile străzilor şi pieţelor să reflecte şi trecutul istoric al aşezărilor.

11. La întrunirile şi sărbătorile noastre specifice dorim să folosim în mod liber simbolurile noastre naţionale, pe lângă cele ale statului român.

12. U.D.M.R. solicită asigurarea condiţiilor de funcţionare a unor edituri viabile în limba maghiară. Pornind de la dreptul fiecărui cetăţean de a avea acces la cărţi şi tipărituri, corespunzător necesităţilor sale profesionale, sistemului său de valori şi preferinţe, dorim să participăm la activităţi editoriale comune şi la schimburi de cărţi, stipulate şi în convenţiile culturale interstatale. În scopul sprijinirii activităţii editoriale de limbă maghiară, U.D.M.R. îşi va mobiliza resursele materiale în vederea înfiinţării unei reţele de tipografii şi de difuzare.

13. U.D.M.R. respinge orice cenzură ideologică sau politică. Susţine, prin toate mijloacele, iniţiativele menite să înlăture cenzurarea manifestării libere a opiniei publice democratice. Contribuie la modernizarea bazei tehnice şi materiale a structurii presei de limbă maghiară din România şi acordă o atenţie deosebită pregătirii specialiştilor tipografi. U.D.M.R. se străduieşte să înfiinţeze organele proprii de presă în limbile maghiară şi română. Acordă o atenţie specială organizării activităţii de informare a presei străine despre situaţia minorităţii maghiare din România şi activităţile desfăşurate de Uniune, redactează şi difuzează informări în limbi de circulaţie internaţională.

14. U.D.M.R. sprijină în mod deosebit activitatea asociaţiilor profesionale şi a uniunilor naţionale de creaţie, libera creaţie de valori a artiştilor noştri profesionişti, militând pentru recunoaşterea şi sprijinirea lor de către stat.

15. U.D.M.R. stăruie în mod deosebit asupra înfiinţării şi funcţionării continue a unui Muzeu Maghiar din România şi a unui Institut de Cercetări Hungarologice din România, în vederea cercetării cuprinzătoare şi profesioniste a existenţei noastre naţionale.

PRESA, MIJLOACELE DE COMUNICARE ÎN MASĂ

Presa este un factor determinant în păstrarea identităţii naţionale, fiind prin excelenţă domeniul public al utilizării limbii materne. Dincolo de informarea opiniei publice, presa noastră minoritară, tipărită sau electronică joacă un rol cheie în cultivarea propriilor noastre valori naţionale precum şi a unor valori specifice regionale sau general europene. U.D.M.R. sprijină presa maghiară din România în îndeplinirea desăvârşită a acestui rol.

În spiritul Declaraţiei Universale a Drepturilor Europene, al Constituţiei României, al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, al declaraţiilor şi al Manifestului Asociaţiei Internaţionale a Ziariştilor, al Acordului internaţional asupra posturilor de televiziune care emit dincolo de graniţe, precum şi în spiritul altor norme juridice şi documente referitoare la acest subiect, U.D.M.R. militează în mod categoric pentru libertatea cuvântului şi a presei, declarând că transparenţa instituţiilor statului precum şi liberul acces la informaţie constituie baza oricărei democraţii.

Pe baza principiului liberei circulaţii a informaţiei, U.D.M.R. accentuează şi apără dreptul fundamental al comunităţii maghiare din România la presa tipărită liberă şi independentă, la emisiunile de radiodifuziune şi de televiziune şi se opune, în consecinţă, oricărei încercări de îngrădire a acestui drept în ceea ce priveşte conţinutul presei, echipamentul necesar acesteia sau propagarea sa.

În acelaşi timp, U.D.M.R. se străduieşte să stabilească relaţii reciproce de comunicare nemijlocită cu organele legitime ale presei autohtone, cu redacţiile şi membrii acestora, astfel încât mijloacele de comunicare în masă să-şi poată îndeplini într-un mod cât mai eficient, veridic şi echilibrat rolul lor jucat în formarea comunităţii, în controlul mecanismului de reglementare a tensiunilor, precum şi în formarea imaginii asupra realităţii.

În conformitate cu principiile de bază amintite mai sus, U.D.M.R.:

1. cultivă relaţiile cu Asociaţa Internaţională a Ziariştilor Maghiari din România şi cu Asociaţa Editorilor de Presă în vederea informării şi a schimbului de idei reciproc, respectând în acelşi timp independenţa politică ale acestora, prevăzută în statutul lor.

2. sprijină jurnaliştii cu toate mijloacele care îi stau la dispoziţie în efectuarea muncii lor. Susţine jurnalismul pe bază de investigaţie, contribuie la mediatizarea obiectivă a scopurilor Uniunii. Acceptă dialogul cu presa asupra problemelor importante ale minorităţii maghiare precum şi asupra problemelor privind societatea românească.

3. doreşte să stabilească relaţii bune cu presa românească, de la care solicită o informare obiectivă. Acordă atenţie deosebită evitării dezinformării, informaţiilor false, comentariilor tendenţioase apărute în presa locală sau internaţională asupra comunităţii maghiare din România şi asupra organului de reprezentare al acesteia, în vederea publicării cu rapiditate şi cu eficienţă maximă a eventualelor rectificări.

4. la desemnarea organelor de conducere ale instituţiilor naţionale de presă confruntă propriile sale idei cu cele ale reprezentanţilor presei maghiare din România în domeniile respective.

5. veghează ca presa în limba maghiară să beneficieze de fondurile din bugetul statului destinate presei, cel puţin în mod proporţional cu ponderea numerică a comunităţii naţionale maghiare.

6. luptă în mod consecvent pentru ca intervalele de timp atribuite emisiunilor de radiodifuziune şi de televiziune în limba maghiară pe plan local şi central să fie stabilite cel puţin în mod proporţional cu ponderea numerică a comunităţii naţionale maghiare, acest lucru urmând să faciliteze realizarea unor emisiuni de calitate din punct de vedere profesional. Emisiunile publice de radiodifuziune şi de televiziune în limba maghiară să fie extinse şi plasate în zone de timp cât mai avantajoase.

7. consideră ca obiectiv realizarea unui program public de radiodifuziune şi de televiziune pe întreaga durată a zilei. Pe termen lung are în vedere înfiinţarea unor studiouri publice de radiodifuziune şi de televiziune de limbă maghiară.

8. sprijină participarea redacţiilor maghiare din România în programele regionale ale mijloacelor publice de comunicare în masă din Ungaria care emit prin satelit.

9. solicită introducerea posibilităţii abonării şi distribuirii libere a produselor de presă, a cărţilor şi a casetelor străine (şi mai ales a acelora din Ungaria). Insistă pentru introducerea acordării unei reduceri generale în cazul expedierii presei prin poştă.

CULTELE

1. Pe lângă rolul lor natural, bisericile noastre istorice sunt organizaţii sociale autentice, păstrătoare ale tradiţiilor seculare şi ale limbii minorităţii maghiare din România, iar U.D.M.R. doreşte stabilirea şi menţinerea unor legături permanente cu acestea.

2. Considerăm importantă colaborarea permanentă în elaborarea strategiilor comune, a proiectelor de legi şi programe pentru dezvoltarea societăţii civile.

3. U.D.M.R. manifestă egală deschidere faţă de toate bisericile sau cultele, respectă libertatea de conştiinţă a membrilor săi.

4. Totodată Uniunea militează pentru afirmarea deplină a libertăţii religioase şi de conştiinţă, precum şi pentru respectarea autonomiei bisericilor.

5. U.D.M.R. militează pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra averilor bisericeşti naţionalizate, mobile sau imobile, reînfiinţarea şi asigurarea condiţiilor de funcţionare ale instituţiilor bisericeşti existente în trecut şi sprijinirea de către stat a ordinelor de călugări care funcţionează din nou.

6. Uniunea noastră sprijină cu mijloace proprii înfiinţarea şi participarea în viaţa culturală a unor instituţii ale cultelor (sociale, educaţionale, culturale, economice şi cooperatiste), necesare şi utile din punct de vedere social. U.D.M.R. militează pentru aprobarea şi introducerea activităţii de instruire desfăşurate de culte la toate nivelurile: de la grădiniţă la universitate pe plan vertical, şi de la tipuri de şcoli umaniste şi reale, până la cele profesionale pe plan orizontal.

7. U.D.M.R. sprijină cererea, exprimată şi în scris, a ceangăilor maghiari din Moldova de a se introduce serviciul divin şi educaţia religioasă în limba maghiară pe teritoriul Episcopiei Romano-Catolice din Iaşi.

8. U.D.M.R. militează în mod accentuat pentru promovarea următoarelor măsuri legale privind cultele:

· abrogarea Legii Cultelor din 1948;

· înaintarea cât mai grabnică către Parlament a Legii Cultelor;

· garantarea egalităţii confesiunilor;

· subvenţionarea de către stat a confesiunilor recunoscute;

· salarizarea personalului confesiunilor recunoscute din bugetul de stat;

· scutirea de impozit a activităţilor non-profit ale cultelor;

· introducerea în spitale, locuri de detenţie şi armată a asistenţei religioase în funcţie de religie;

· declararea ca zi nelucrătoare a sărbătorilor religioase recunoscute;

· sprijinirea materială de către stat a întreţinerii şi renovării monumentelor ecleziastice, în concordanţă cu valoarea lor istorică şi arhitecturală.

TINERETUL

1. U.D.M.R. consideră tineretul maghiar din România o categorie socială cu caracteristici specifice, capabilă să-şi formeze propriul destin. Recunoaşte calitatea de reprezentanţi legitimi ai tineretului maghiar din România a organizaţiilor de sine stătătoare şi independente ale tineretului, precum şi a grupărilor de tineret înfiinţate sub patronajul diferitelor instituţii de învăţământ, culturale sau bisericeşti. Forul naţional de reprezentare şi coordonare al acestor organizaţii este Consiliul Tineretului Maghiar din România. Dintre membrii acestuia, Uniunea Organizaţiilor de Tineret Maghiare, Asociaţia Liceenilor Maghiari, respectiv Uniunea Organizaţiilor Studenţilor Maghiari din România sunt membri asociaţi ai U.D.M.R.

2. U.D.M.R. îşi asumă şi încurajează colaborarea cu organizaţiile tineretului, recunoscând totodată dreptul tineretului la înfăptuirea obiectivelor sale specifice prin căi şi mijloace proprii.

3. Uniunile pe ţară ale tineretului sunt parteneri atât în activitatea, cât şi în luarea deciziilor U.D.M.R. În acest sens, membrii organizaţiilor de tineret participă — în conformitate cu ponderea lor socială — în organismele de conducere ale U.D.M.R., la toate nivelurile.

4. U.D.M.R. transferă Consiliului Tineretului Maghiar (C.T.M.) competenţele privind tineretul şi sprijinul material destinat acestuia. Beneficiarii acestui sprijin sunt organizaţiile membre ale C.T.M. Sistemul de redistribuire are la bază principiul reprezentării teritoriale.

5. Colaborarea U.D.M.R cu uniunile şi asociaţiile tineretului maghiar se realizează sub forma legăturilor dintre uniuni autoconduse, bazate pe respect reciproc şi pe rezolvarea în comun a problemelor ivite. Totodată, pe plan local, se vor realiza legături la fel de strânse între organizaţiile teritoriale şi locale ale U.D.M.R. şi organizaţiile de tineret.