Programul Uniunii Democrate Maghiare din România, adoptat la 15-16 mai 1999

PROGRAMUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA

PRINCIPII DE BAZĂ

Uniunea Democrată Maghiară din România (U.D.M.R.) este o uniune constituită din organizaţii autonome, teritoriale, politice care reprezintă comunitatea maghiară din România şi apără interesele acesteia pe plan central şi local. Totodată, ea coordonează şi impulsionează diferitele forme de autoorganizare socială. U.D.M.R. recunoaşte dreptul platformelor democratice de a se organiza liber în cadrul Uniunii. Este considerată platformă orice grupare ideologică sau politică care, prin programul şi activitatea sa, contribuie la articularea şi diversificarea internă a comunităţii maghiare din România, fără a periclita însă unitatea organizaţiei. Principiile care stau la baza apărării intereselor comunităţii maghiare rezultă din drepturile universale ale omului, din valorile creştine europene, din drepturile colective ale minorităţilor naţionale, precum şi din valorile statului de drept, ale economiei de piaţă şi ale societăţii civile. Uniunea respinge orice ideologie şi practică totalitaristă, fascistă şi comunistă, antisemitismul, naţionalismul şi şovinismul. În apărarea intereselor şi în reprezentarea publică participă organizaţiile teritoriale, platformele şi membrii asociaţi ai U.D.M.R. - acele organizaţii politice, economice, ştiinţifice, profesionale, culturale, religioase, de tineret etc. care îi acceptă programul – prin elaborarea hotărârilor privitoare la domeniile lor.

Ca apartenenţă statală, maghiarii din România aparţin comunităţii cetăţenilor României. În acest cadru, constituind o comunitate autohtonă, se consideră factor constitutiv în stat, subiect politic de sine stătător şi, ca atare, partener egal al naţiunii române. După limba, etnia, conştiinţa identităţii, cultura şi tradiţiile proprii, comunitatea maghiară din România, incluzându-i şi pe ceangăii maghiari, este parte organică a naţiunii maghiare. Are strânse relaţii, vechi legături istorice şi culturale cu acele popoare, în primul rând cu românii şi germanii, cu care a trăit veacuri de-a rândul împreună. Membrii comunităţii maghiare din România doresc să-şi păstreze şi pe mai departe identitatea naţională, nu vor să emigreze, nici să fie asimilaţi de naţiunea română. Se consideră minoritari exclusiv din punct de vedere numeric, socotind pământul natal drept patria lor proprie, la a cărei dezvoltare economică şi culturală au contribuit şi ei din plin.

U.D.M.R. consideră dreptul la patrie ca fiind un drept individual şi colectiv fundamental şi sprijină în acest sens acele soluţii care păstrează, întăresc şi sporesc comunitatea etnică maghiară în propria sa patrie.

Datorită patrimoniului său istoric şi cultural precum şi prin tradiţiile sale, comunitatea maghiară se ataşează la Transilvania, ca regiune istorică, şi este astfel componentă organică a identităţii naţionale transilvănene. Împreună cu celelalte comunităţi etnice ale regiunii , ea este interesată în păstrarea Transilvaniei ca pământ al unor culturi de aceeaşi valoare şi de aceaşi rang, care se completează prin tradiţie. Tradiţiile instituţionale ale convieţuirii naţiunilor din Transilvania sunt considerate de o importanţă majoră în atingerea acestui scop.

Interesele fundamentale ale minorităţii maghiare, ca şi comunitate naţională autonomă, sunt următoarele:

să beneficieze de toate condiţiile necesare păstrării nestingherite a identităţii sale naţionale, inclusiv de un sistem instituţional propriu;

să aibă dreptul să se organizeze şi să se dezvolte în mod liber în toate domeniile economiei, într-un mediu economic transparent care să garanteze şanse egale tuturora;

edificarea statului de drept în România, democratizarea societăţii, consolidarea şi asigurarea funcţionării instituţiilor acestuia, realizarea economiei de piaţă şi integrarea României în comunitatea europeană;

să dezvolte cu naţiunea română şi cu celelalte minorităţi naţionale forme de convieţuire lipsite de conflicte, astfel încât să se simtă acasă în patria sa. O asemenea convieţuire se întemeiază pe raporturi de juxtapunere între cetăţeni liberi şi cu drepturi egale, raporturi care exclud de la bun început discriminarea, precum şi orice formă de exclusivism sau de afirmare a supremaţiei naţionale;

să-şi cultive neîngrădit relaţiile sale fireşti cu naţiunea-mamă, cu maghiarii de pretutindeni.

Înfăptuirea tuturor acestor deziderate constituie nu numai interesul comunităţii naţionale maghiare din România, ci — în mod direct sau indirect — interesul tuturor cetăţenilor României.

Uniunea, pe baza principiului autodeterminării interne, consideră de datoria sa crearea unui cadru politic, economic, social, cultural, juridic şi administrativ, care să garanteze pentru toţi cetăţenii României egalitatea deplină în drepturi, exercitarea neîngrădită a drepturilor individuale şi colective de către comunitatea naţională maghiară, respectiv de către celelalte minorităţi naţionale din România. Scopul final al Uniunii este crearea unei societăţi civile care să asigure fiecărui cetăţean un nivel echitabil de bunăstare, securitate, dreptate socială şi libertate, precum şi convieţuirea armonioasă a cetăţenilor români de diferite naţionalităţi.

Prin urmare, U.D.M.R. militează pentru realizarea următoarelor obiective:

a. În domeniul democratizării şi modernizării generale a societăţii din România:

· garantarea prin Constituţie şi respectarea în fapt a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a dreptului la viaţă, la muncă sau la ajutorul de şomaj echitabil, ori la reconversie profesională, respectiv la timp de lucru reglementat prin lege şi concediu de odihnă, a libertăţii de exprimare şi a presei, a dreptului la demnitate umană şi la pământul natal, a libertăţii cultelor religioase şi a conştiinţei, a dreptului la asociere, a dreptului de participare la viaţa publică, a dreptului de liberă alegere a domiciliului, a dreptului la libertatea personală, precum şi a drepturilor colective ale tuturor minorităţilor naţionale, în spiritul documentelor internaţionale referitoare la protecţia minorităţilor, indiferent dacă România s-a angajat şi s-a obligat sau nu la respectarea şi aplicarea acestora;

· consolidarea şi funcţionarea corespunzătoare a statului parlamentar de drept, funcţionarea pe baze democratice, pluraliste a sistemului politic, conform spiritului şi cerinţelor sistemului de drept european; respectarea concepţiilor şi intereselor divergente, recunoaşterea legitimităţii reprezentării acestor interese; asigurarea reprezentării corespunzătoare a maghiarilor din România în administraţia de stat, la nivel central şi local;

· edificarea economiei de piaţă care se bazează pe proprietatea privată, modernizarea structurii economice şi descentralizarea acesteia;

· sprijinirea în continuare a integrării în structurile NATO. În acest scop militează pentru înfiinţarea unei armate exclusiv profesioniste cu un număr minim necesar de militari, instruiţi şi echipaţi în mod adecvat. Solicită în cadrul armatei promovarea unui mod de gândire care accentuează rolul tehnicii şi al instruirii corespunzătoare a militarilor;

· demilitarizarea poliţiei, jandarmeriei şi a pompierilor şi subordonarea acestora autoadministraţiilor publice locale;

· extinderea controlului civil asupra organelor de securitate naţională şi eliminarea orientării naţionaliste a acestora.

· adoptarea unor măsuri care — în vederea protecţiei sociale a cetăţenilor — să contracareze efectele dăunătoare ale şomajului şi inflaţiei; introducerea unui sistem de protecţie socială eficient; adoptarea unor reglementări menite să favorizeze asigurarea apărării eficiente a intereselor salariaţilor prin intermediul sindicatelor. Principiul de bază al politicii sociale al U.D.M.R. este corelarea solidarităţii sociale cu responsabilitatea socială a individului; sprijinul social nu poate fi un scop în sine; nevoiaşii trebuie să-şi mobilizeze propria energie pentru a-şi îmbunătăţi situaţia;

· crearea unei economii de piaţă adecvate unei structuri economice moderne;

· asigurarea funcţionării eficiente a sistemului de instituţii ale autoadministraţiei publice locale, ale societăţii civile locale autonome din punct de vedere financiar, în spiritul Cartei Europene a Autonomiei Locale.

b. Apărarea intereselor legate de păstrarea identităţii comunităţii maghiarilor din România, garantarea acestor drepturi, precum şi asigurarea egalităţii şanselor şi mijloacelor sunt posibile numai prin instituţiile autonomiilor constituite în cadrul statului de drept.

În acest sens U.D.M.R. consideră de referinţă şi obligatorii următoarele documente, împreună cu mecanismele care slujesc la monitorizarea respectării acestora:

· Documentul Final al C.S.C.E. de la Helsinki - 01.08.1975

· Recomandarea nr. 1201/1993 şi Directiva nr. 508 ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei;

· Documentul Final al reuniunii de la Copenhaga (29.06.1990) a Conferinţei asupra dimensiunii umane a C.S.C.E.;

· Documentul Final al C.S.C.E. de la Conferinţa de la Helsinki - 09-11.07.1992;

· Declaraţia Adunării O.N.U. din 18.12.1992 privitoare la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale/etnice, religioase sau lingvistice;

· Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare;

· Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară;

· Tratatul cadru asupra protecţiei minorităţilor naţionale - Consiliul Europei, 1995.

Autonomia este:

· un principiu care trebuie să se afirme odată cu făurirea instituţiilor statului de drept;

· un drept al comunităţii naţionale pe care aceasta îl exercită în interesul apărării, păstrării şi dezvoltării identităţii sale;

· un mijloc prin care comunitatea maghiară din România îşi poate fundamenta dezvoltarea economică şi culturală, poate crea condiţiile materiale, politice şi juridice ale dăinuirii sale pe pământul natal;

· un obiectiv strategic pe care U.D.M.R. îl urmăreşte în activitatea sa politică şi în raporturile sale stabilite cu organizaţiile societăţii civile.

· U.D.M.R. doreşte să obţină formularea juridică şi validarea pe cale legislativă a diverselor forme de autonomie — inclusiv autonomia teritorială — militând în acelaşi timp pentru descentralizarea generală şi aplicarea deplină a principiului subsidiarităţii. În vederea realizării acestui scop, U.D.M.R. porneşte de la tradiţiile pozitive ale convieţuirii naţionalităţilor din Transilvania, precum şi de la modelele de autoadministrare ce funcţionează în Europa şi pot fi considerate ca etalon în materie.

· Prin autonomia personală se creează sistemul instituţional propriu al maghiarilor din România în domeniul învăţământului, culturii, informării, al păstrării tradiţiilor şi protecţiei monumentelor. Această autonomie este exercitată de organe publice alese de persoane aparţinând comunităţii maghiare din România; autoadministraţia comunităţii naţionale maghiare ia fiinţă pe calea listelor electorale întocmite după înregistrarea bazată pe afirmarea liberă a identităţii şi prin alegerile generale, secrete şi directe bazate pe aceste liste.

· Autonomia administraţiilor locale cu statut special se conferă acelor unităţi administrative în care trăiesc în proporţie însemnată persoane aparţinând minorităţilor naţionale, iar populaţia acceptă, prin referendum, acest statut.

· Autonomia teritorială ia fiinţă prin asocierea administraţiilor publice locale, ca o comuniune de interese.

Considerăm de o importanţă excepţională următoarele:

· crearea unor condiţii sociale care să permită ca toţi cetăţenii să-şi poată asuma liber şi să-şi poată păstra şi cultiva identitatea naţională, să-şi poată folosi simbolurile naţionale fără ca pentru aceasta să fie expuşi discriminărilor sociale, morale sau juridice de orice fel;

· asigurarea cadrului legislativ pentru folosirea neîngrădită a limbii materne în diversele domenii ale vieţii sociale, în spiritul documentelor internaţionale menţionate mai sus;

· crearea reţelei proprii de instituţii culturale pentru maghiarii din România; crearea unei reţele de învăţământ în limba maternă care să cuprindă toate formele şi nivelurile de instrucţie şi de pregătire a specialiştilor;

· ameliorarea condiţiilor financiare, economice, profesionale şi sociale a presei tipărite şi electronice în limba maghiară din România, ridicarea nivelului acesteia, sprijinirea eforturilor care au ca scop realizarea unei informări obiective a opiniei publice;

· comunitatea naţională maghiară să beneficieze, conform ponderii sale numerice în totalul populaţiei, de fondurile băneşti destinate culturii şi învăţământului din bugetul de stat.

c. În domeniul dezvoltării unor forme armonioase de convieţuire între cetăţenii români de diferite naţionalităţi:

· dezvoltarea unor relaţii interetnice multilaterale, în vederea unei cunoaşteri reciproce reale;

· combaterea naţionalismului, şovinismului şi antisemitismului, a suspiciunilor şi prejudecăţilor etnice, a agresiunii verbale; toleranţa faţă de orice fel de alteritate, formarea unei opinii publice pătrunse de spiritul solidarităţii sociale;

· pedepsirea prin lege a oricăror manifestări de instigare naţionalistă, şovină şi antisemită (acuzaţii neîntemeiate, răspândirea de zvonuri false, sugerarea vinovăţiei colective, propagarea de prejudecăţi rasiale etc.);

· concilierea printr-un dialog civilizat, de bună-credinţă, în cazul eventualelor divergenţe sau conflicte de interese;

· realizarea reconcilierii la nivelul întregii societăţi, având drept condiţie obligatorie egalitatea deplină în drepturi a tuturor cetăţenilor României, lichidarea şi reparaţia deplină a nedreptăţilor sociale şi a discriminărilor pe bază etnică; recunoaşterea necondiţionată a dreptului persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a considera România patria lor şi de a se simţi aici acasă, fără a putea fi considerate cetăţeni de rang inferior;

· milităm pentru reparaţia încălcărilor de drepturi care privesc întreaga noastră comunitate, şi anume pentru reabilitarea juridică şi morală a celor condamnaţi pe nedrept sau siliţi să emigreze în urma evenimentelor din decembrie 1989 şi a pogromului antimaghiar din martie 1990.

d. În domeniul cultivării legăturilor cu naţiunea-mamă, cu maghiarii de pretutindeni:

· asigurarea circulaţiei libere a cetăţenilor;

· dezvoltarea legăturilor existente între instituţii, organizaţii şi asociaţii, permanentizarea schimbului de specialişti;

· asigurarea circulaţiei neîngrădite a informaţiilor peste hotare.

Potrivit prevederilor legii electorale, U.D.M.R. participă cu drepturi egale la viaţa politică din România. Desemnează candidaţi la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi locale. Reprezentanţii săi alcătuiesc în cele două camere ale parlamentului fracţiuni independente. Urmărind realizarea propriului său program şi pe baza deciziilor luate de organele sale competente, U.D.M.R. poate să se asocieze cu alte partide şi poate să ia parte la guvernare în conformitate cu programul de guvernare. Aflându-se în opoziţie participă la lucrările parlamentului conform principilor sale de bază. Conform strategiei politice a U.D.M.R., dezideratele sale specifice sunt în concordanţă cu democratizarea societăţii româneşti. De aceea Uniunea consideră toate forţele şi partidele democratice din România drept aliaţi fireşti, după cum în planul apărării intereselor etnice colaborează cu organizaţiile minorităţilor naţionale din ţară. U.D.M.R. nu face compromisuri neprincipiale.

Uniunea participă în mod activ la activitatea legislativă. Ţinând cont de reprezentarea intereselor minorităţii naţionale maghiare din România, U.D.M.R. luptă consecvent pentru ca legile adoptate de Parlament să servească cât mai eficient democratizarea întregii societăţi şi să corespundă cât mai bine, atât din punctul de vedere al conţinutului, cât şi al formei, principiilor şi normelor moderne europene. Aceste principii stau la baza iniţierii şi elaborării proiectelor de legi, a activităţii parlamentare a Uniunii, precum şi la baza aprobării sau respingerii proiectelor de legi supuse la vot. În ceea ce priveşte soluţionarea problemelor stringente ale comunităţii noastre, Uniunea recurge şi la interpelări. În vederea creşterii eficacităţii activităţii sale parlamentare, U.D.M.R. colaborează cu celelalte grupuri parlamentare democratice.

U.D.M.R. consideră că administraţiile locale, prin intermediul cărora trebuie să se înfăptuiască adevărata autonomie locală, sunt temelia transformărilor democratice. Demnitarii săi aleşi şi numiţi participă în mod nemijlocit la activitatea consiliilor locale şi judeţene, în serviciile publice.

Uniunea sprijină constituirea şi funcţionarea atât a instituţiilor societăţii civile care se autogestionează, cât şi a asociaţiilor, uniunilor economice şi culturale cu activitate proprie. Iniţiază modificarea legilor care sunt în defavoarea organizaţiilor societăţii civile.

U.D.M.R. caută căile de colaborare şi cultivă relaţiile cu presa democratică, pentru a face cunoscute opiniei publice problemele minorităţii maghiare din România şi obiectivele Uniunii. În acest scop, editează publicaţii proprii şi în limba română. Principiul de bază al activităţii de propagandă a Uniunii este informarea corectă. În vederea reconcilierii, U.D.M.R. sprijină acele iniţiative (organizarea de întâlniri culturale şi de altă natură, înfiinţarea de cercuri de prietenie româno-maghiare etc.) care pot contribui la îmbunătăţirea relaţiilor interetnice. U.D.M.R. colaborează cu cultele. În scopul măririi eficienţei, precum şi al coordonării acţiunilor, Uniunea se consultă cu cultele în privinţa acţiunilor ce vizează scopuri comune; sprijină cultele în realizarea scopurilor lor şi contează, la rândul ei, pe sprijinul acestora.

În domeniul relaţiilor sale externe, U.D.M.R. urmăreşte să stabilească bune raporturi şi să colaboreze, pe cât este posibil, cu acele partide din străinătate a căror platformă politică şi activitate nu contravin principiilor sale politice de bază. Scopul acestor relaţii este de a informa partidele respective despre problemele societăţii româneşti şi ale comunităţii maghiare din România, precum şi de a-şi face cunoscute propriile străduinţe, urmărind să câştige sprijinul moral sau de altă natură (schimb de informaţii, de specialişti etc.) al acestora. În cadrul relaţiilor sale cu partidele din străinătate, U.D.M.R. îşi păstrează independenţa deplină, rezervându-şi dreptul de a acţiona după cum este mai potrivit din punctul de vedere al apărării intereselor minorităţii naţionale maghiare din România. În conformitate cu principiile sale de bază, se poate asocia cu diferite organizaţii şi asociaţii democratice internaţionale, pentru a participa şi în acest fel la promovarea sistemului de valori creştin pe întreg continentul, precum şi la construirea Europei Naţiunilor. Pornind de la faptul că problema drepturilor fundamentale ale omului nu poate fi privită exclusiv ca o problemă internă a ţărilor în cauză, U.D.M.R. caută să dezvolte relaţii de bună colaborare cu diferite organizaţii internaţionale care se ocupă de apărarea drepturilor minorităţilor naţionale sau ale omului, stăruind ca acestea să aibă reprezentanţe în România, punându-le la dispoziţie documentaţia necesară. În scopul informării cât mai corecte a opiniei publice internaţionale, U.D.M.R. se află în contact cu mass-media din străinătate şi participă la congrese şi conferinţe internaţionale.

ECONOMIA

Principiile de bază ale programului economic:

I. La nivelul întregii societăţi:

1. Necesitatea înfăptuirii economiei moderne de piaţă, bazată pe proprietatea privată;

2. Diminuarea treptată, la nivelul minim, a rolului asumat de stat (la nivel central şi local) în economie;

3. O stabilizare economică ce ţine cont de limitele sensibilităţii şi suportabilităţii sociale;

4. Formarea unui mediu determinant stimulator al iniţiativei întreprinzătorilor;

5. Transformarea economiei în concordanţă cu tendinţele europene (internaţionale) integrative;

II. La nivelul întregii societăţi — referitor la comunitatea maghiară:

1. Reglementarea raporturilor de proprietate, incluzând reprivatizarea bunurilor, respectiv, după caz, despăgubirea şi/sau compensarea;

2. O politică bugetară descentralizată care sprijină efectiv comunităţile minoritare şi administraţiile locale;

3. Asigurarea egalităţii de şanse în participarea la transformarea vieţii economice precum şi la activitatea economică pe plan local sau central, prin aplicarea principiului competenţei;

4. Asumarea în mod categoric a reprezentării intereselor antreprenoriale pe plan local, central şi internaţional;

5. Eliminarea discriminării în ceea ce priveşte salariaţii aparţinând minorităţii maghiare;

6. Dezvoltarea infrastructurii şi a economiei în teritoriile locuite de minoritatea maghiară şi în special în Secuime;

7. Sprijinirea asociaţiilor profesionale importante pentru comunitatea noastră.

III. La nivelul comunităţii maghiare:

1. Organizare economică clădită pe transmiterea informaţiilor, asigurând concilierea intereselor economice cu interesele comunitare;

2. Sprijinirea formării şi perfecţionării specialiştilor în economie, mediatizarea elementelor economiei de piaţă în rândul comunităţii;

3. Transparenţa internă privind provenienţa şi gestionarea resurselor financiare ale Uniunii.

4. Conform mandatului său garantează distribuirea echitabilă a sprijinului financiar străin pe bază de concurs, cu evaluarea dosarelor fiind însărcinate organele profesionale înfiinţate în acest scop.

POLITICA ECONOMICĂ

A. Obiective

Luând în considerare toate acestea, U.D.M.R. şi-a propus următoarele obiective:

1. construirea unei economii de piaţă moderne, bazată pe proprietatea privată;

2. reducerea treptată, la nivelul minim, a implicării statului în viaţa economică, atât pe plan local cât şi central;

3. înfăptuirea unui proces de stabilizare a economiei care să aibă în vedere sensibilitatea şi suportabilitatea socială;

4. formarea unui climat economic propice care să sprijine spiritul întreprinzător (libera iniţiativă);

5. restructurarea economiei, astfel încât ea să fie compatibilă cu tendinţele integrării europene şi internaţionale;

6. reglementarea relaţiilor de proprietate în sensul asumării restituirii averilor şi, de la caz la caz, a despăgubirilor şi/sau recompensărilor;

7. adoptarea unei politici bugetare capabile să fundamenteze funcţionarea descentralizată (autonomă) a instituţiilor administraţiilor locale, în slujba comunităţii;

8. asigurarea şanselor egale tuturor participanţilor la restructurarea şi direcţionarea vieţii economice, în baza principiului competenţei;

9. dezvoltarea infrastructurii pe teritoriile locuite de etnia maghiară, asigurarea alocării în acest sens a unor fonduri echitabile din bugetul de stat;

10. sprijinirea dezvoltării economice a Secuimii prin programe specifice;

11. sprijinirea formării de specialişti în domeniul economiei precum şi sprijinirea perfecţionării profesionale a acestora în domeniu, educaţia profesională în domeniul economiei în limba maghiară în cadrul învăţământului superior şi liceal;