Program politic SENS pentru Parlamentul României 2025-2028

• Educația ecologică, separată de orele de biologie, pentru a insufla un comportament responsabil față de mediu prin discuții despre schimbările climatice, biodiversitate, ecosisteme, limitele planetare, consum, reciclare și impactul omului asupra naturii

• Educația online și media, pentru a antrena elevii cu privire la securitatea digitală și a datelor personale, identificarea știrilor false, a manipulării și a dezinformării, respectiv igiena prezenței online pentru a evita și gestiona situații de hărțuire online, în cele din urmă formând cetățeni bine informați și protejați în mediul digital

• Drepturile omului, pentru a discuta despre istoria drepturilor civile, a drepturilor femeilor și minorităților, respectiv despre metodele de combatere a discriminării, împuternicind elevii să acționeze ca promotori ai drepturilor și justiției sociale

• Educația participantului la trafic, pentru a explica regulile de circulație, marcajele și semnele specifice și a încuraja prudența și răbdarea în calitate de pietoni, bicicliști, utilizatori de trotinete electrice sau alte mijloace de deplasare și în cele din urmă șoferi responsabili

Problemele structurale și inegalitatea educațională

Sistemul educațional din România este în continuare marcat de discrepanțe semnificative între mediul urban și cel rural. Toată societatea românească, de la oraș până la cel mai izolat cătun, este conștientă de aceste neajunsuri, în special de unitățile de învățământ care au toaleta “în curte”. Infrastructura deficitară din zonele rurale rămâne o problemă majoră, cu școli care nu dispun de toalete interioare, cantine sau laboratoare bine echipate, toate acestea afectând negativ calitatea educației și condițiile de învățare. Deși în mediul urban infrastructura școlară este semnificativ mai bună, doar 10% din școlile din România au cantină, iar multe imobile cu scop școlar sunt încadrate în grupe de risc seismic. Aceste lipsuri fundamentale trebuie rezolvate cu celeritate pentru a le putea oferi elevilor din această țară un mediu sigur și prielnic dezvoltării lor. Din cauza condițiilor precare, școlile din mediul rural se confruntă și cu o penurie de profesori calificați, mulți evitând să lucreze în aceste zone pe perioade mai lungi de timp. Astfel, relația dintre profesori și elevi este instabilă, fapt care poate duce la o lipsă de continuitate în educație elevilor, afectându-le rezultatele școlare și în cazurile cele mai grave, ducând chiar la abandon școlar. Finanțarea insuficientă a educației este un factor-cheie în adâncirea acestor inegalități. România alocă un procent mic din PIB pentru educație, ceea ce limitează resursele pentru modernizarea școlilor și atragerea personalului didactic calificat. Creșterea finanțării la 6% din PIB este un prim pas esențial pentru reducerea decalajelor și îmbunătățirea sistemului educațional la nivel național.