Programul de guvernare al cabinetului Ludovic Orban, 2020

Dar este la fel de important ca în acest moment acțiunea în domeniul Justiției să se concentreze pe condițiile logistice și pe pregătirea profesională și moral – psihologică a magistraților și a personalului de specialitate (grefieri, arhivari etc.), pe specializarea lor. Primul deziderat, condițiile logistice, intră în atribuțiile Guvernului, al doilea, pregătirea și specializarea magistraților, în responsabilitatea CSM.

Condițiile logistice adecvate contribuie direct la un act de justiție de calitate. De aceea, ministerul se va concentra pe eficientizarea și accelerarea tuturor lucrărilor aflate în curs pentru repararea și refacerea sediilor de instanțe și parchete și construcția de noi sedii de instanțe și parchete. Cheltuirea fondurilor bugetare sau extrabugetare nerambursabile trebuie să se realizeze cu eficiență și cumpătare, iar furnizorii de lucrări și servicii pentru efectuarea acestor lucrări, ordonatorii secundari și terțiari, trebuie să se alinieze disciplinei contractuale și să respecte termenii procedurali pentru desfășurarea licitațiilor, încheierea, executarea și controlul executării întocmai a contractelor încheiate.

Guvernul PNL va continua proiectul ”Centrul Judiciar” (”Cartierul Justiției”), care presupune gruparea tuturor instituțiilor de justiție din Capitală într-un singur areal imobiliar și va continua proiectele de infrastructură judiciară în curs.

O altă prioritate este actualizarea și repararea deficiențelor programului ”Ecris” și trecerea la pregătirea digitalizării în sistemul judiciar. Introducerea treptată, prin programe pilot, a dosarului electronic, ar putea fi un sprijin pentru justițiabili, magistrați și profesiile juridice.

Personalul alocat desfășurării actului de justiție trebuie să fie suficient pentru ca acesta să se desfășoare cu costuri și în termene rezonabile, atât pentru justițiabil, cât și pentru stat, pe baza așezării unor competențe ale instanțelor și parchetelor care să asigure o încărcătură echilibrată și scăderea volumului de dosare pe fiecare magistrat și grefier. Ministerul va continua demersurile pentru completarea schemelor de personal și extinderea celor existente, așa cum a făcut în lunile ianuarie și februarie ale anului 2020 în cazul ÎCCJ și Ministerului Public.

2. Buna funcționare a Justiției. Cadru legislativ

Cadrul legislativ consacrat Justiției se impune ajustat, în raport de evoluțiile sociale, practicii judiciare și jurisprudenței Curții Constituționale a României. Din păcate, această necesitate a fost folosită drept pretext pentru modificări care au slăbit independența Justiției și capacitatea organelor de urmărire penală de a derula anchete, unele modificări creând reale amenințări la siguranța cetățenilor (recursul compensatoriu) prin aplicarea lor defectuoasă și dezorganizată.

Guvernul consideră că relansarea unui proces de modificare a codurilor penale trebuie să întrunească câteva condiții esențiale: a) să plece de la un proiect coerent și unitar elaborat de o comisie de specialiști în domeniu sub coordonarea Ministerului Justiției, la care reprezentanții CSM și ai organizațiilor profesionale ale magistraților, precum și ai profesiilor juridice să participe cu statut de membru; b) să fie precedat de o dezbatere largă și incluzivă cu societatea civilă și profesiile juridice, atât în primele etape ale redactării proiectului, cât și înainte de sesizarea Parlamentului și pe parcursul dezbaterii în Parlament în cadrul comisiilor juridice ale celor două Camere; c) să aibă la dispoziție inclusiv avize consultative prealabile ale Comisiei de la Veneția.

Guvernul va iniția, prin Ministerul Justiției, un dialog permanent în acest sens cu CSM, asociațiile profesionale, profesiile juridice, și nu în ultimul rând cu comisiile juridice din Parlament, COM și Comisia de la Veneția, pentru identificarea unor soluții care să întrunească votul majorității parlamentarilor și să poată fi adoptate de Parlament.