17. Justiție, reformă constituțională, legislativă și instituțională

1. În anii 2018 şi 2019, reglementările cu caracter normativ au suferit numeroase modificări criticate nu numai pe plan intern dar şi pe plan extern, de către organismele europene, pe motiv că aduc atingere independenţei justiţiei, fiind elaborate fără respectarea principiilor de transparenţă privind adoptarea actelor normative, ori fără existenţa unei dezbateri reale la nivelul sistemului judiciar, într-un cadru larg ori pentru o perioadă suficient de lungă de timp. Încă de la preluarea mandatului, pentru îndeplinirea obligațiilor decurgând din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Veneția, dar şi ca urmare a Referendumului pentru justiţie declanşat la iniţiativa preşedintelui României, s-a acţionat în direcţia regândirii, rediscutării și modificării legilor justiției şi aşezării acestora pe baze transparente, coerente, cu accent pe independența judecătorilor și procurorilor, funcționalitatea instanțelor, a CSM, dar și a Ministerului Public, pe răspunderea efectivă a magistraților, dar și pe protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și executiv. 2. O situaţie deosebită, existentă la preluarea mandatului PNL, a fost aceea a interpretării date Constituţiei prin decizii ale Curții Constituționale prin care au fost admise excepții de neconstituționalitate. Trenarea de către fosta guvernare a punerii în acord a Codului penal ori a Codului de procedură penală cu Constituția, așa cum a fost aceasta interpretată de către CCR, a condus la crearea premiselor nerespectării unor obligații ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, ori a încălcării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Situaţia deosebită, existentă la preluarea mandatului, a fost cu atât mai profundă, în contextul efectelor deciziilor controversate ale CCR care au creat preocupări la nivelul Ministerului Justiţiei şi al organismelor europene, fapt reflectat şi Raportul de ţară MCV. De la preluarea mandatului de către guvernul PNL, şi în spiritul rezultatului Referendumului pentru justiţie, s-a acţionat în sensul accelerării procesului de evaluare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în vederea finalizării procesului de adoptare a proiectelor de acte normative având ca obiect punerea în acord a codurilor menționate cu normele constituționale dar şi în direcţia elaborării proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. 3. Inițierea procesului de revizuire a Consti- tuției. Guvernul PNL va declanșa procedura de elaborare a unui proiect de revizuire a Constituției, în baza articolului 150, alineatul 1 din Legea fundamentală care prevede că „Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului”.