Lupta anticorupție, parte a Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2020-2024

Lupta anticorupție, parte a Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2020-2024 pornească de la o radiografie onestă a manifestării fenomenului la nivel național și, corelativ, a capacității naționale de răspuns. Abordarea va reprezenta o viziune integrată, armonizată inter-instituțional, cu privire la misiunea și obiectivele necesar a fi asumate, cu scopul de a crește siguranța populației și reziliența mediului social și economic în fața amenințărilor generate de criminalitatea organizată. Ministerul Justiţiei își va concentra eforturile pe sprijinirea, prin mijloacele instituționale de care dispune, a consolidării capacității naționale de reacție la două forme particulare, extrem de nocive, de manifestare a criminalității organizate transfrontaliere: traficul de persoane și traficul de copii. Elaborarea unei Strategii de dezvoltare a justiţiei din România Odată cu adoptarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2020-2024, la cel mai înalt nivel s-a luat decizia continuării demersului strategic ANTICORUPȚIE pentru ciclul 2021-2025. În acest sens, Ministerul Justiției a întreprins demersurile pentru auditarea externă independentă a actualei strategii, ca premisă pentru elaborarea viitorului document. Atât raportul de evaluare a strategiei în vigoare cât și propunerile de redactare a celei viitoare vor fi supuse unui amplu proces de consultare publică, similar celui care a condus în anul 2016 la adoptarea actualei SNA, Ministerul Justiţiei estimează că viitoarea strategie va fi adoptată în a doua jumătate a anului viitor. În contextul în care actuala strategie de dezvoltare a sistemului judiciar a avut în vedere orizontul de timp 2015-2020, se impune elaborarea unei noi strategii și a unui plan de acțiune aferent pentru perioada 2021-2027. Viitoarea strategie va defini cadrul de dezvoltare a sistemului judiciar, pentru a asigura o evoluție pre- dictibilă și coerentă, constituind în acest sens un instrument necesar pentru sprijinirea îndeplinirii responsabilităților Consiliului de Management Strategic (COMS) de stabilire a strategiei de dezvoltare pe termen mediu și lung și a priorităților generale ale sistemului judiciar. Politica de resurse umane Continuând politica de personal demarată la finalul anului 2019, Ministerul Justiţiei se concentrează şi în perioada următoare, atât pe alocarea personalului suficient pentru desfăşurarea actului de justiţie dar şi pe baza aşezării unor competenţe ale instanţelor şi parchetelor care să asigure o încărcătură echilibrată şi scăderea volumului de dosare pe fiecare magistrat şi grefier, continuând demersurile pentru completarea schemelor de personal şi extinderea celor existente. Investiţii în infrastructura din justiție pe termen mediu şi lung: Se va acţiona pentru demararea și fina- lizarea lucrărilor de construcții (civile și instalații) a noilor sedii de instanţe dar şi pentru reabilitarea sediilor existente, în cadrul Proiectului de Îmbunătățire a Serviciilor Judiciare finanțat de Banca Mondială prin Acordul de Împrumut nr. 8695 – RO ratificat prin legea nr. 173/2017. Ministerul Justiţiei va continua programul investiţi- onal în infrastructura sistemului judiciar şi a parchetelor, demarat prin Compania Naţională de Investiţii - C.N.I. S.A., acordând totodată o atenţie sporită şi identificării surselor de finanţare pentru satisfacerea necesarului investiţional pentru sediile instanţelor de judecată aflate în stare avansată de degradare sau pentru instanţe care, în prezent, funcţionează în imobile închiriate. La nivelul penitenciarelor, Ministerul Justiţiei îşi va îndrepta eforturile spre asigurarea resurselor financiare necesare realizării obiectivelor de investiţii şi a lucrărilor de intervenţii pentru realizarea de noi locuri de deţinere şi modernizarea celor existente, în cadrul Planului de Acţiune etapizat pentru perioada 2020-2025, cu privire la infrastructură, astfel : Etapa III (2023) – 1275 locuri noi de cazare, 363 locuri modernizate; Etapa IV (2024) – 5.419 locuri noi de cazare, 180 locuri modernizate; Etapa V (2025) - 500 locuri noi de cazare, Penitenciarul P47 – Berceni. Raportat la demersurile pentru înființarea noilor penitenciare Berceni și Unguriu, Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor vor avea în vedere Memorandumul cu tema: Decizie privind oportunitatea finanțării infrastructurii fizice a sistemului penitenciar român, printr-un proiect finanțat din fonduri externe rambursabile, prin care se propune conceptul de proiect național – Investiții în infrastructura penitenciarelor. Acest proiect național presupune crearea a 1.900 de locuri noi de detenție, prin construirea și înființarea a două noi penitenciare, respectiv P47 Berceni, cu o capacitate de 1.000 locuri de cazare și P 48 Unguriu, cu o capacitate de 900 locuri de cazare. În acest sens, a fost semnat Memorandumul privind aprobarea raportului negocierii Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei privind contractarea unui împrumut în valoare de 177 milioane Euro, în vederea sprijinirii proiectului privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România, iar legea privind aprobarea acordului cadru de împrumut a fost promulgată de către Președintele României prin Decretul nr. 324/2020, devenind Legea nr.90/2020. Pentru crearea condiţiilor optime desfăşurării activităţii Direcţiei de Probaţiune, astfel încât capacitatea sistemului de probaţiune să poată ajunge treptat la nivelul cerut de aplicarea legislaţiei penale, Ministerul Justiţiei intenţionează, pe lângă măsurile cuprinse în politica de resurse umane, construirea unui sediu central pentru Direcţia Naţională de Probaţiune şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi asigurarea de spaţii pentru serviciile de probaţiune din teritoriu. În contextul pandemiei COVID-19, Ministerul Justiţiei acordă atenţie şi instituţiilor sanitare aflate în subordinea sa, respectiv Spitalulul Prof. Dr. Constantin Angelescu, urmărind realizarea lucrărilor de intervenţii şi modernizări/extindere cu finanţare prin Compania Națională de Investiții. Pentru eficientizarea actului de justiţie, este necesară implementarea digitalizării, a măsurilor cuprinse în planul naţional de digitalizare a sistemului judiciar care cuprinde atât digitalizarea structurii Ministerului Justiţiei cât şi digitalizarea întregii activităţi a instanţelor de judecată. În acest sens, Ministerul Justiţiei va acţiona pentru realizarea înfiinţarea / modernizarea centrelor de date, cât şi pentru implementarea de roboti informatici pentru realizarea activitătilor recurente/ repetitive asigurarea stațiilor și a fondului de carte în format digital (inclusiv audiobook), automatizarea proceselor din justiţie prin mecanisme de inteligenţă artificială, în cazurile și situațiile care permit acest lucru. Ministerul Justiţiei se va concentra pe dezvoltarea aplicației ECRIS de management a dosarelor din instanțe și parchete (care conține și portalul instanțelor de judecată) cu toate modulele sale aplicației, în cadrul proiectului „Dezvoltarea sistemului de management al cauzelor – ECRIS V”. Valoarea estimată a proiectului este de 125.000.000 de lei iar fișa de proiect a fost aprobată în data de 02.10.2020

1. 0Original