Vom elabora un pro revizuire a Constit baza voinței exp Referendumul d

Vom elabora un pro revizuire a Constit baza voinței exp Referendumul d În data de 26 mai 2019, a avut loc referendumul național convocat de Președintele României, Klaus Iohannis, în urma căruia cetățenii și-au exprimat acordul pentru interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și pentru interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a contesta ordonanțele direct la Curtea Constituțională. PNL se angajează să elaboreze un proiect de revizuire, astfel încât Legea fundamentală să fie completată cu aceste prevederi, precum și cu mențiuni suplimentare privind asigurarea integrității în funcții publice. În spiritul referendumului național din data de 26 mai 2019 și a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, din 13 iunie 2019, Guvernul PNL va transpune și în legislație toate măsurile pentru aplicarea voinței suverane a națiunii române. În privința revizuirii Constituției, se impune, de asemenea, și reformarea instituției Curții Constituționale în sensul eliminării acelor factori care au condus la politizarea decizi- ilor acestui organism fundamental într-o democrație. Propunerile de revizuire vor fi temeinic pregătite, pe baza consultărilor publice cu reprezentanții societății civile și experți în materie constituțională, pentru a face mai suplu și mai funcțional mecanismul constituțional din România. 4. La preluarea guvernării, Ministerul Justiţiei s-a confruntat cu existenţa unei legislaţii neclare, referitoare la cariera şi statutul magistraţilor, ale cărei efecte s-au răsfrânt asupra sistemului judiciar, creând disfuncţionalităţi şi neclarităţi criticate de către asociații ale magistraților și organizații ale societății civile. În ceea ce priveşte gradul de ocupare al posturilor din sistem, la momentul noiembrie 2019, în statele de funcţii ale instanţelor judecătoreşti erau vacante 707 posturi. Majoritatea posturilor vacante erau de judecător, respectiv 568 posturi în noiembrie 2019, la toate gradele de jurisdicţie. Ministerul Justiţiei a acordat atenţie sporită asigurării resurselor financiare necesare finanţării posturilor din sistemul judiciar, dar şi respectării procedurii legale, exigenţelor constituţionale în ceea ce priveşte procedura de ocupare a posturilor, astfel încât, la începutul anului 2020, în schemele instanţelor au fost ocupate peste 300 posturi vacante. Procedura de numire a funcţiilor vacante de conducere - Procuror general al Parche- tului de pe lângă ÎCCJ, Procuror şef al DNA şi Procuror şef al DIICOT, a respectat toate cerinţele legale, fiind o procedură laborioasă, bazată pe analiza dosarelor profesionale şi a interviurilor temeinice, desfăşurate în deplină transparenţă, în faţa comisiei de interviu compusă din reprezentanţi ai ministerului dar şi din reprezentanţi ai CSM, INM şi ASE. Această procedură a fost transparentizată şi formalizată, fiind stabilite, clar, fără echivoc, procedura de selecţie şi criterii obiective şi transparente de selecţie a procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt, modul de susţinere a interviurilor pentru ocuparea posturilor în sistem, criteriile de evaluare pentru fiecare categorie de funcţie, exigenţele intrării în competiţie. 5. La preluarea guvernării de către PNL, exista riscul adoptării unei rezoluții interi- mare, de către Comitetul Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului (CM-DH) dedicată supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, pe fondul aspectelor problematice privind: supraaglomerarea și deficitul de locuri de detenție, populație penitenciară repartizată neuniform, în raport cu regimul de executare a pedepsei privative de libertate. Infrastructura penitenciară învechită, întârzierea avizării în Consiliul Tehnico-Economic, a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiții, întârzierile în implementarea proiectelor cu finanțare externă dar şi insufi cienta prioritizare a măsurilor privind reintegrarea socială a deținuților, au avut un impact negativ asupra supraaglomerării înregistrate la nivel sistemic. În ultimul an, Ministerul Justiţiei a acţionat pentru impulsionarea politicii investiționale a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, avizarea documentaţiilor tehnico-economice şi a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiţii Berceni și Unguriu, promovării proiectului hotărârii guvernului privind Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. Viziunea pe termen mediu Mecanismele promovării şi menţinerii democraţiei şi statului de drept depind, în mare măsură, de modul de funcţionare a justiţiei, componentă esenţială a statului de drept. Justiţia nu incumbă unui anumit sector, disparat, ci tuturor actorilor din sistemul judiciar sau cu competenţa asigurării îndeplinirii actului de justiţie, alături de celelalte puteri – legislativă şi executivă, cu şi pentru cetăţean. În acest scop, atât cadrul legislativ cât şi întreaga activitate din justiţie trebuie să răspundă atât nevoilor sistemului cât şi justiţiabililor. Utilizarea corectă şi completă a tuturor resurselor este necesar a se centra pe profesionalizarea în toate domeniile, dar, în special, în cele vulnerabile. Eficienţa, profesionalismul dar şi asumarea, reprezintă eşafodajul pe care se va edifica în următorii ani o justiţie modernă, care să permită realizarea unui act de justiţie eficient, accesibil şi de calitate, bazat pe un management strategic integrat şi o abordare coerentă şi integrată a tuturor resurselor umane şi financiare, ţinând seama de principiile independenţei şi al descentralizării, care să permită adaptare şi înnoirea prin raportare la noile tehnologii şi produse apărute . Obiectivele programului de guvernare în domeniul justiţiei sunt stabilite plecând de la competenţele legale ale Ministerului Justiţiei, de la nevoile sistemului judiciar şi Justiţiei în ansamblul său, resursele financiare aflate la dispoziţia ministerului, evoluţiile instituţionale din interiorul sistemului judiciar, recomandările şi obiectivele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei, precum şi de la obiectivele României exprimate de ministrul justiţiei în cadrul Consiliului JAI din ianuarie 2020, desfăşurat la Zagreb, odată cu preluarea Preşedinţiei croate a Consiliului, ţinând seama de importanţa şi necesitatea alinierii la tendinţele europene, de evoluţiile de la nivelul UE referitoare la conceptul de digitalizare a justiţiei, în scopul asigurării unui sistem organizaţional şi de management competent, apt să confere actului de justiţie un plus de valoare. Reformele structurale propuse de Ministerul Justiției și realizarea celorlalte condiționalități aflate în sarcina Parlamentului, Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Public vor deschide calea ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare. A) OBIECTIVE PE TERMEN SCURT Consolidarea independenţei justiţiei Calitate superioară în actul de justiție/Eliminarea practicilor neunitare Ca urmare a analizării cerințelor Raportului MCV al Comisiei Europene, a rapoartelor și avizelor GRECO și ale Comisiei de la Veneția, în conformitate cu numeroase luări de poziție ale unor asociații ale magistraților și a numeroase organizații ale societății civile făcute la data modificării legilor justiției în anii 2018/2019, care au contestat respectivele modificări, în conformitate cu numeroase semnale primite de Ministerul Justiției din partea a numeroși magistrați și reprezentanți ai societății civile în același sens, plecând, de asemenea, de la necesitatea regândirii, rediscutării și modificării legilor justiției, Ministerul Justiţiei a elaborat în cursul anului 2020 următoarele proiectele de lege care vor rămâne în dezbatere PROIECT DE LEGE

1. 0Original