Susținem desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție

Susținem desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție publică până cel târziu la finalul lunii martie 2021: proiectul de Lege privind statutul magistraţilor din România; proiectul de Lege privind organizarea judiciară; proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii. Actele normative actuale au suferit, de la adoptare până în prezent, numeroase modificări şi completări care, fie au creat disfuncţionalităţi ale sistemului, fie neclarităţi în aspecte esenţiale care privesc sistemul judiciar, respectiv cu privire la statutul şi cariera magistraţilor. De asemenea, în anii 2018 şi 2019, reglementările au suferit numeroase modificări criticate atât de asociaţii ale magistraţilor şi de societatea civilă, cât şi de organismele europene pe motiv că aduc atingere independenţei justiţiei şi că nu au respectat principiile de transparenţă privind adoptarea actelor normative ori nu au fost dezbătute la nivelul sistemului judiciar, într-un cadru larg ori pentru o perioadă suficient de lungă de timp. Prin urmare, principiile care au stat la baza propunerilor de reglementare au fost: independența judecătorilor și procurorilor, funcționalitatea instanțelor, a CSM, dar și a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraților, dar și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și executiv, obligațiile noastre care decurg din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și, mai nou, Mecanismul ”Stat de Drept”, lansat recent de Comisia Europeană, la care se adaugă jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 3594/19 din 5 mai 2020), precum și necesitatea implementării deciziilor obligatorii ale Curții. Analizând situaţia Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi acţionând în spiritul referendumului asupra justiţiei desfăşurat la iniţiativa Preşedintelui României, Ministerul justiţiei a elaborat şi a supus dezbaterii publice, în cursul anului 2020, proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Ministerul Justiţiei va acţiona, în continuare, pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Politica de resurse umane Concentrându-se pe asigurarea tuturor condiţiilor optime desfăşurării actului de justiţie, în contextul pandemiei create de COVID-19, ținând seama de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale și ca urmare a solicitărilor din practică, Ministerul Justiţiei a elaborat şi supus dezbaterii publice, în cursul lunii septembrie 2020, proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19. Proiectul propune reglementarea în domeniul justiției a unor măsuri specifice, temporare, aplicabile pe durata stării de alertă precum și pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea acesteia, care să permită, pe de o parte, asigurarea unei protecții adecvate în contextul activităților judiciare împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, salvgardându-se astfel drepturile la sănătate, la integritate fizică și la viață, iar, pe de altă parte, continuarea, în condiții optime, a activității de înfăptuire a justiției. Pentru sistemul de probaţiune, Ministerul Justiţiei va acţiona în vederea suplimentării anuale a schemei de personal, numărul posturilor alocate fiind stabilit în funcţie de evoluţia cazuisticii, a numărului de persoane sancţionate penal cu măsuri alternative la pedeapsa închisorii, ţinând seama de atingerea unui număr optim de personal, în concordanţă cu standardele în domeniu. În cursul lunii iunie 2020, Ministerul Justiției a supus dezbaterii publice proiectul de Lege privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și la concursul de admitere în magistratură, proiect de act normativ cu caracter temporar propune reglementarea, în raport cu dispozitivul și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 121/2020, a aspectelor esențiale referitoare la organizarea şi desfășurarea concursului de admitere în magistratură în anii 2020 și 2021, a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii în anii 2020 şi 2021, formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiție admiși la Institutul Naţional al Magistraturii în anii 2020 şi 2021, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora. Ministerul Justiţiei va urmări finalizarea dezbaterii acestui proiect în cadrul comisiilor parlamentare. Proiectul crează premisele organizării concursurilor pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, respectiv a celorlalte concursuri/ examene privind cariera magistraților și soluționării atât a problemelor de personal, cât și altor aspecte legate de cariera magistraților, în condițiile stabilite de instanța constituțională. Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, aflat în curs de elaborare la nivelul grupului de lucru constituit de Ministerul Justiției pentru elaborarea statutului personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, vine în completarea măsurilor propuse de către Ministerul Justiţiei, spre finalizare, pentru perioada următoare. Implementarea unor reforme legislative structurale În continuarea eforturilor sale de abordare a recomandărilor exprese importante din Raportul MCV, Ministerul Justiţiei acţionează în sensul accelerării procesului de evaluare a Codului penal și a Codului de procedură penală, la nivelul Ministerului Justiției fiind constituit un grup de lucru la care au fost invitați reprezentanții instituțiilor din sistemul justiției. Rezultatul acestei activități va fi transmis și Parlamentului, în vederea finalizării procesului de adoptare a proiectelor de act normative având ca obiect fie punerea în acord a codurilor menționate cu normele constituționale, fie tran- spunerea unor directive pentru care termenul de transpunere a expirat deja. Alte măsuri pe termen scurt, în domeniul legislativ: Proiect de Lege privind registratorii de registrul comerțului și activitatea de înregistrare în registrul comerțului (prin proiect se transpune și Directiva Digitalizare, recent adoptată). Obiectivele proiectului care urmează a fi supus dezbaterii publice: a. F luidizarea fluxului de înregistrare, astfel încât să fie încurajată înregistrarea online și să fie posibilă constituirea integral online a unei societăți [cerință în transpunerea Directivei Digitalizare (2019/1151/UE), termen de transpunere: 1.08.2021]; b. Simplificarea procedurii de înregistrare în registrul comerțului: control prealabil realizat de registrator, într-o procedură mai suplă; Documente mai puține; depunerea de documente înlocuită, în măsura posibilului, cu comunicarea între autorități, respectiv cu utilizarea de documente aflate deja la dispoziția acestora (principiul once only); costuri mai reduse pentru înființarea unei societăți sau depunerea de documente la registrul comerțului; transformarea unor proceduri, din judiciare în administrative, cu includerea în competența registratorului. c. C odificarea legislației în domeniul înregistrării în registrul comerțului și sistematizarea acesteia, în raport de reglementările în domeniul societăților, în materia prevenirii şi combaterii spălării banilor, a protecției datelor cu caracter personal. Transpunerea instrumentelor de drept al Uniunii Europene aflate în portofoliu, precum: în domeniul pre-insolvenței și insolvenței: Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 (Directiva privind restructurarea și insolvența). Termen de transpunere - 17 iulie 2021. România va beneficia în acest proces de transpunere de asistența Comisiei Europene, care a aprobat în cadrul Programului Strategic de Reforme Structurale (PSRS) aplicaţia de proiect elaborată şi depusă de Ministerul Justiţiei - „Mecanisme de alertă timpurie și cadre de restructurare preventivă în România”. în domeniul societăților: Directiva (UE) 2019/1151 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților comerciale (Directiva Digitalizare). Termen de transpunere - 1 august 2021. Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate Luând în considerare rolul probaţiunii în sistemul execuţional penal românesc, Ministerul Justiţiei îşi propune să dezvolte instrumentele de lucru, procedurile, programele de reintegrare specifice în lucrul cu persoanele sancţionate cu măsuri alternative la pedeapsa închisorii. În acest sens, se va diversifica schema programelor folosite la nivelul serviciilor de probaţiune cu programe noi, adaptate tipurilor de infracţiuni săvârşite de persoanele aflate în evidenţă (cu titlu de exemplu: programe pentru infracţiuni economice, pentru interacţiunea în mediul familial). Prevenirea şi combaterea corupţiei Ministerul Justiţiei va primi auditare externă independentă a actualei Strategii Naţionale Anticorupţie, în baza căreia va redacta viitoarea strategie. Având în vedere că Proiectul de lege pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) din data de 9 iulie 2019 este finalizat, în perioada următoare acesta este propus pentru aprobare de către Guvern, Ministerul Justiţiei intenţionând transmiterea ulterioară în Parlament în vederea adoptării. Investiţii în infrastructura din justiție Ministerul Justiţiei se va concentra pe continuarea proiectului „Cartierul pentru Justiţie” – care presupune gruparea tuturor instituțiilor de justiție din Capitală într-un singur areal imobiliardezideratul Ministerului Justiţiei fiind finalizarea negocierii acordului de împrumut dintre Guvern și Banca Mondială, acord necesar pentru finanțarea lucrărilor de construcții și de instalații aferente Cartierului pentru Justiție, inclusiv ratificarea acestuia prin lege. Totodată, o atenţie sporită se va acorda finalizării livrării și instalării infrastructurii hardware necesare ONRC și celor 42 de oficii teritoriale care funcționează pe lângă tribunale, ca bază pentru funcționarea corespunzătoare a numeroaselor aplicații de lucru ale registrelor, finalizării dotării parchetelor de pe lângă instanțe cu sisteme de videoconferință moderne necesare audierii la distanță, obiective care au ca finanțare Banca Mondială, până la finele anului 2023. Ministerul Justiţiei intenţionează refacerea rețelelor de comunicații LAN (Local Area Network) la nivelul tuturor instanțelor, rețele depășite fizic și moral de aproximativ 15 ani, cele mai vechi sedii de instanțe fiind cablate în perioada 2000- 2006, toate acestea în condițiile în care rețeaua LAN este absolut necesară pentru buna funcționarea a aplicațiilor judiciare de lucru la nivelul instanțelor. Referitor la nedivulgarea on-line a identității victimelor traficului de persoane, aspect prevăzut în diferite instrumente internaţionale ratificate de România, sub forma unei obligaţii pentru Statele Părţi de a asigura protecţia victimelor în acest sens, precum şi sub formă de recomandare în cadrul unor rapoarte internaţionale privind eforturile de prevenire şi combatere a fenomenului de trafic de persoane, Ministerul Justiţiei intenţionează dezvoltarea actualei aplicaţii ECRIS. Ministerul Justiţiei va acţiona pentru realizarea upgrade-ului tehnologic pentru modernizarea infrastructurii IT din sistemul judiciar (inclusiv implementarea sistemelor automate de administrare şi securitate a infrastructurii informatice), implementarea de noi platforme online, facilitarea muncii de la distanţă prin adoptarea soluţiilor de calcul mobile, implementarea sistemelor integrate de înregistrare, management și arhivare a documentelor, digitizarea fondului arhivistic existent, implementarea sistemelor informatice dedicate de prelucrare și gestionare a informațiilor clasificate, sisteme integrate de supraveghere şi control acces. La nivelul penitenciarelor, Ministerul Justiţiei a luat, începând cu finalul anului 2019, o serie de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. În continuarea demersurilor sale, Ministerul Justiţiei îşi va îndrepta eforturile spre asigurarea resurselor financiare necesare realizării obiectivelor de investiţii şi a lucrărilor de intervenţii pentru realizarea de noi locuri de deţinere şi modernizarea celor existente. Obiectivele vizate fac parte integrantă din Planul de Acţiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării Hotărârii -pilot Rezmiveş şi alţii împotriva României, precum şi a hotărârilor pronunţate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României, etapizat în ceea ce priveşte implementarea măsurilor cu privire la infrastructură, astfel: Etapa I (2021)- 210 locuri noi de cazare, 318 locuri modernizate ; Etapa II (2022) -445 locuri noi de cazare, 85 locuri modernizate. B) OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG Transpunerea instrumentelor de drept al Uniunii Europene aflate în portofoliu: Directiva (UE) 2019/2021 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește fuziunile, divizările și transformările transfrontaliere (Directiva Mobilitate). Termen de transpunere - 31 ianuarie 2023. Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate Strategia Naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024 a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2020, astfel încât Ministerul Justiţiei se va concentra pe implementarea acesteia. Comitetul interministerial pentru coordonarea şi implementarea prevederilor Strategiei a fost înfiinţat şi a avut deja prima şedinţă. Prevenirea şi combaterea corupţiei Adoptarea şi implementarea noii Strategii Anticorupţie pentru 2021-2024.

1. 0Original