3. 2. MINISTERUL FINANȚELOR

Guvernul susține un model de dezvoltare sustenabilă, axat pe investiții, stimularea și dezvoltarea capitalului uman, creșterea competitivității companiilor românești și transformarea digitală a economiei și administrației, eficientizarea administrației publice și combaterea deprivării materiale a populației, revenirea economică și construcția unei viziuni bazate pe producția internă. Împreună cu politicile de venituri, politica fiscal-bugetară reprezintă principala pârghie prin care vom asigura un management macroeconomic echilibrat, atât prin creșterea ofertei (producției) interne, cât și prin sporirea cererii interne, distribuite în mod echilibrat pe grupuri sociale, în scopul stimulării absorbției producției interne de bunuri și servicii. Printr-o politică fiscal-bugetară consistentă, vom consolida rolul strategic al statului la nivel macroeconomic. Asigurarea stabilității macroeconomice, a investițiilor publice cu efecte de multiplicare și menținerea unei datorii guvernamentale la un nivel sustenabil vor permite reintrarea României în grupul țărilor cu finanțe publice „sănătoase” până la sfârșitul anului 2024. În următorii doi ani vor continua acțiunile în vederea reducerii decalajelor față de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimularea economică, investiții strategice în infrastructură, educație, sănătate, inovare și digitalizare. În contextul de redresare a activității post Covid-19, vom consolida măsurile de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităților economice afectate de pandemie și a angajărilor, precum și de protejare a veniturilor românilor. Va fi susținută oferta prin instrumente financiare și granturi pentru sectoarele cele mai grav afectate, precum și prin scheme de ajutor de stat pentru investiții noi și garanții de stat pentru credite. Noua paradigmă economică a României va asigura sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung. În acest sens va avea loc și o reformă a marilor sisteme ce oferă servicii publice și, corespunzător acestora, o reformă a cheltuielilor publice. Prin creșterea transparenței și predictibilității în domeniul fiscal-bugetar, va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum și a consumatorilor. Creșterea economică sustenabilă și echilibrată va permite creșterea standardului de viață al cetățenilor. Vor fi o prioritate digitalizarea și simplificarea interacțiunii dintre instituțiile subordonate Ministerului Finanțelor și contribuabili prin continuarea și extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile. Obiectivul de mandat al acestui guvern este operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Pe termen scurt, vom înființa Fondul Român de Investiții, urmând ca cele două instituții să fie ulterior integrate. Actualul Program de Guvernare a fost gândit în contextul revenirii la activități și la o viață socială normală, pornindu-se de la premisa redresării generale a mediului economic. S-au avut în vedere, în special, proiecțiile optimiste privind creșterea economică și măsuri dedicate stimulării investițiilor și consumului, concretizate prin scheme de ajutor de stat pentru investiții noi și garanții de stat pentru credite în sprijinul sectoarelor cele mai grav afectate, urmărindu- se relansarea economică și reintegrearea pe piața muncii a angajaților din sectoarele cele mai afectate în perioada pandemică. Având în vedere evoluțiile economice, politice și sociale din anul 2022, se impune o regândire a Programului de Guvernare care să aibă în vedere contextul actual, influențat major de multiplele crize manifestate pe plan internațional și de conflictul militar din Ucraina. Direcțiile de acțiune prioritare au în vedere: • Adaptarea la noua conjunctură politico-militară determinată de conflictul ce are loc la granița României și de reacția pe care țara noastră trebuie să o aibă ca membru NATO, precum și la perturbările produse în lanțurile de aprovizionare și producție în noua situație geopolitică. • Măsuri de răspuns la evoluția prețurilor din sectorul energetic, a căror creștere a determinat distorsiuni majore la nivelul consumatorilor din mediul economic și privat. • Măsuri de răspuns la creșterea accentuată a inflației manifestată în anul 2022 (continuată în 2023) și la erodarea absorbției interne, respectiv a puterii de cumpărare a populației sub efectul inflației ridicate (pensiile și salariile reale indică rate negative de creștere). • Condițiile monetare din ce în ce mai restrictive, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional (care urmăresc să combată inflația înaltă, aflată mult peste țintele asumate). • De asemenea, este necesară adaptarea și implementarea recomandărilor formulate pe parcursul anului 2022 de către Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional. • Principalii piloni ai politicii fiscal-bugetare se referă la reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat, managementul datoriei publice, fiscalitatea, alături de politica ajutorului de stat, libera concurență. I. Reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat. II. Datorie publică.