VI. Planul Național de Redresare și Reziliență.

VI. Planul Național de Redresare și Reziliență. Contextul de ansamblu foarte dificil face ca, pentru România, fondurile europene (CFM,PNRR), să capete o importanță extraordinară: împreună cu resursele proprii, banii europeni pot duce investițiile la peste 7% anual – ceea ce se vede în strategia fiscal-bugetară pentru anii 2023-2025. Este esențială cuprinderea în noul Program de Guvernare a unor măsuri și acțiuni bine definite (ținte, responsabilități, termene), care să asigure îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate prin PNRR. Reforma ANAF prin digitalizare. • Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru obligativitatea înrolării tuturor contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual). • Contribuabili persoane juridice înrolați suplimentar în SPV. • Intrarea în vigoare a cadrului legal aplicabil care definește criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor. Cadrul legal va fi aprobat printr-un ordin al președintelui ANAF. • Intrarea în vigoare a cadrului legal modificat incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal. • Operaționalizarea/aprobarea planului de acțiune comun între Agenția Națională de Administrare Fiscală și Inspecția Muncii pentru a preveni și a limita fenomenul evaziunii privind munca la gri/negru. • Creșterea ponderii veniturilor colectate de administrația fiscală cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB. • Reducerea decalajului de TVA cu 5 puncte procentuale. • Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice. • Intrarea în vigoare a modificărilor la cadrul legal existent pentru îmbunătățirea funcționării Administrației Vamale. • Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară. • Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele de investiții publice semnificative și realizarea unei evaluări ex-post făcute de Consiliul fiscal. • Intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare. • Finalizarea analizei cheltuielilor în domeniul sănătății și domeniul educației. • Adoptarea unei strategii multianuale și a unui calendar pentru realizarea unei analize de cheltuieli sistematice în toate sectoarele. • Proiectul de buget pe anul 2024 include recomandările analizei cheltuielilor (din domeniul sănătății și al educației). • Intrarea în vigoare a legii pentru însărcinarea Consiliului fiscal cu realizarea unei evaluări periodice a impactului analizei cheltuielilor și pregătirea unui raport de implementare. • Revizuirea cadrului fiscal. • Analiza sistemului de impozitare din România în vederea elaborării de recomandări pentru a asigura că sistemul de impozitare contribuie la promovarea și păstrarea unei creșteri economice sustenabile. • Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal prin care se reduce gradual aria de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. • Intrarea în vigoare a reglementărilor privind stimulentele fiscale, cu scopul de a simplifica sistemul de impozitare pentru a fi mai eficient, transparent, echitabil până în 2024. • Promovarea legislației pentru extinderea taxării verzi/ecologice. • Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare. În contextul actual sunt necesare o serie de măsuri economice și fiscale care să susțină și să completeze măsurile din PNRR. Un prim pas ar fi regândirea Codului Fiscal ținând cont de următoarele principii: simplitate (exprimare concisă), claritate (ușor de înțeles, prezentare sistematizată), precizie (fără a oferi posibilitatea de a fi reinterpretat, fără a lăsa loc de incertitudine în mintea contribuabilului).

1. 0Original