Angajamentul meu pentru România. Program prezidențial Mircea Geoană 2024

REDUCEREA VIOLENȚEI DOMESTICE ȘI STIMULAREA EGALITĂȚII DE GEN

Un alt fenomen social care trebuie combătut energic, prin:

Redefinirea protocoalelor pentru gestionarea cazurilor de violență domestică. 

Redefinirea fluxurilor și a modului de cooperare între Poliție, sistemul judiciar și centrele de sprijin pentru victime.

Înăsprirea legislației privind pedepsele pentru agresori.  

Îmbunătățirea sistemului de consiliere psihologică și de protecție a victimelor (inclusiv consiliere psihologică și adăposturi mai sigure). 

Introducerea unor programe educaționale în școli și comunități pentru prevenirea violenței domestice și creșterea gradului de conștientizare a fenomenului. Educație timpurie pentru combaterea misoginismului. 

Mecanisme de promovare a leadershipului feminin și de susținere a femeilor de succes în diverse domenii.  

LOCUINȚE PENTRU TINERI

Problema locuirii pentru tineri reprezintă deja o criză acută. 

Voi promova un program de subvenționare a creditului sau chiriei pentru tinerii cu venituri modeste.

Simplificarea  sistemului de autorizare din partea Consiliilor Locale și a Primăriilor pentru acest tip de construcții. 

O atenție specială va trebui acordată problemei căminelor și spațiilor de cazare adecvate și accesibile pentru studenții și elevii veniți din mediul rural și din familii cu venituri modeste.

TINERI SĂNĂTOȘI MINTAL

Tinerii noștri se confruntă și cu probleme de natura psihică și emoțională. Această realitate trebuie recunoscută și confruntată. Voi milita pentru:

Îmbunătățirea sistemului de consiliere psihologică și suport emoțional în școli și implementarea unor programe eficiente anti-bullying. 

Programe educaționale pentru tineri și părinți despre importanța sănătății mintale, gestiunea stresului și a anxietății. 

Decontarea serviciilor de psihologie pentru a facilita accesul tinerilor la terapie și consiliere. 

O NAȚIUNE CARE ÎȘI REGĂSEȘTE BUSOLA MORALĂ ȘI ÎȘI RESPECTĂ CREDINȚA ȘI TRADIȚIILE

Apărarea valorilor morale și spirituale, a tradițiilor și credinței reprezintă rolul moral al Președintelui României. Progresul și modernitatea trebuie să coexiste cu ancorele de tradiție ale națiunii: 

Voi propune Parlamentului României instituirea unei Zile Naționale de Rugăciune, Recunoștință și Reconciliere de Sfântul Andrei, Ocrotitorul României. 

Voi susține misiunea spirituală și socială a bisericilor din țară și din diaspora.

PAȘI IMEDIAȚI

Lansarea programului de creșe pentru educație timpurie de la 2 ani.

Instituirea unui mecanism integrat de încurajare a prezenței în mediul rural al profesorilor și cadrelor medicale.

Digitalizarea serviciilor medicale în sectorul public.

Finalizarea Dosarului Electronic al Pacientului. 

Lansarea unui program de centre de îngrijiri paliative și extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici CDI.

Lansarea unui program de centre de tratament și reabilitare pentru victimele consumului de droguri și substanțe interzise.

Introducerea de indicatori de performanță în zona educației și sănătății, cu accent pe reducerea ratei analfabetismului funcțional și a mortalității infantile și din boli prevenibile.

Înființarea Observatorului Social sub egida Președinției și a Academiei Române pentru monitorizarea permanentă a stării sociale a cetățenilor, cu accent pe reducerea sărăciei, inegalității de șanse și acces la serviciile publice esențiale. 

Lansarea Cartei Sportului și a unei noi legi a sportului de masă.

ANGAJAMENTUL 4: O ROMÂNIE RESPECTATĂ ȘI INFLUENTĂ ÎN EUROPA ȘI ÎN LUME

Politica externă a României trebuie să servească intereselor economice și de securitate ale cetățenilor noștri.

Voi promova folosirea tuturor instrumentelor statului pentru asigurarea păcii, securității și prosperității României. 

Prima obligație a Președintelui României este de a veghea ca țara să rămână în pace, în siguranță, să fie respectată și influentă în Europa și în lume. 

Într-o lume în profundă transformare, voi promova:

O nouă definiție a securității naționale, care să includă securitatea energetică, a infrastructurilor, agroalimentară și a protecției împotriva schimbărilor climatice. 

O politică externă și o diplomație economică dedicată investițiilor, exporturilor și dezvoltării. 

Investiția într-un brand de țară modern și atractiv. 

O Românie în centrul politic și economic și nu la periferia Europei. 

Dreptul de a ne proteja cetățenii, oriunde s-ar afla.

O ȚARĂ ÎN PACE, SIGURĂ, RESPECTATĂ ȘI INFLUENTĂ

Folosirea diplomației la nivel înalt nu este pentru confortul sau imaginea unui lider, ci pentru reprezentarea cu demnitate și avansarea intereselor României și ale românilor.

Șantiere de politică externă nefinalizate, nefructificate sau abandonate:

Aderarea neîntârziată și integrală la Spațiul Schengen. Voi folosi toate instrumentele politice, economice bilaterale și multilaterale pentru atingerea acestui obiectiv. Tergiversarea pe temei politic a acestui obiectiv va fi tratată ca un act de ostilitate împotriva României și va fi gestionat ca atare. 

Finalizarea rapidă a aderării la OECD. De 20 de ani, România bâjbâie pe drumul către clubul economiilor dezvoltate. Am început acest drum, voi fi cel care îl va duce la bun sfârșit.

Ocuparea unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, după 20 de ani.

Găzduirea unui nou Summit NATO la București în 2030.

Pregătirea condițiilor pentru aderarea la Zona Euro.

Susținerea candidaturii comune Iași-Chișinău pentru Capitala Culturală Europeană. 

Transformarea Festivalului George Enescu, a Festivalului de Teatru de la Sibiu și a festivalului de film de la Cluj (TIFF) în cele mai importante evenimente culturale din regiune. Voi susține alte mari orașe ale României să-și construiască evenimente de anvergură. 

Voi conduce efortul de susținere sistematică a românilor pentru a ocupa poziții de influență în organizații internaționale, în companii și instituții academice internaționale.

Aș fi de acord cu creșterea puterii președintelui pentru că, cum avem acum înțelegerile acestea dintre PNL și PSD, președintele, dacă este de altă culoare politică, deja are rol cam fictiv, așa-i părerea mea. Ne trebuie un președinte puternic și pentru străinătate.” - A.I.

“Să aibă atribuții și competențe astfel încât să avem și noi un președinte, nu doar o poză de președinte. Eu i-aș oferi președintelui și o funcție în Parlament. Adică, să aibă și acolo un rol, să fie factor de decizie și în Parlament, nu știu, să poată să voteze, să îi poată controla într-un fel.” - DC

O NOUĂ DEFINIȚIE A SECURITĂȚII NAȚIONALE, CARE SĂ INCLUDĂ SECURITATEA ECONOMICĂ, ENERGETICĂ, A INFRASTRUCTURILOR, AGROALIMENTARĂ ȘI A PROTECȚIEI ÎMPOTRIVA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Asigurarea securității naționale este prima datorie a Președintelui și cea mai importantă responsabilitate constituțională a sa. Într-o lume mai periculoasă decât oricând, de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, și cu un conflict în țara vecină, este foarte probabil ca următorul mandat prezidențial să fie marcat de crize internaționale profunde.

Ca membru NATO și UE, România este sub protecția celor mai solide garanții de securitate pe care le-a avut vreodată. Însă pacea nu se menține automat: pacea necesită efort și vigilență constantă, abilități diplomatice și strategice și leadership politic. Nicio țară nu se poate baza doar pe aliați, ci trebuie să aibă și propriile instrumente de apărare și acțiune strategică bine puse la punct. Forța politică, economică, militară, culturală și de soft power trebuie folosite conjugat pentru proiecția de forță și influență în regiunile învecinate.

Voi prezenta noului Parlament o  nouă Strategie de Apărare și Securitate Națională, care va include și riscurile economice și de reziliență societală. Strategia va face obiectul unei ample consultări interne și externe și va fi prezentată Parlamentului cu respectarea prevederilor constituționale. 

Voi înființa un  Birou pentru Securitate Economică și Reziliență la nivelul Președinției, după modelul statelor aliate și partenere.  

Voi promova ordinea publică și siguranța cetățeanului. România este, încă, una dintre cele mai sigure țări din Europa. Este mandatul Președintelui și al instituțiilor statului să păstrăm această situație. Va trebui să combatem energic riscurile tot mai diversificate de securitate și siguranță a cetățeanului. Voi sprijini MAI și structurile sale specializate în misiunea lor atât de importantă pentru societatea noastră.

ARMATĂ PUTERNICĂ, MODERNĂ ȘI CORECT FINANȚATĂ

După decenii de subfinanțare, Forțele Armate Române încep să recupereze din deficiențele legate de dotare și logistică adecvată. Multe din problemele sociale ale cadrelor militare active și în rezervă își așteaptă încă rezolvarea. Atractivitatea meseriei de militar, pentru tânăra generație, nu poate fi rezolvată decât prin predictibilitatea carierei și a obligațiilor statului față de militarii noștri.

Voi acționa pentru implementarea integrală a noilor planuri de apărare și descurajare ale NATO (DDA), care vor conduce la sporirea capacității forțelor armate să conducă operațiuni multi-domeniu (aerian, naval, terestru, în domeniul cibernetic și cel spațial). Vom relua, în CSAT, analiza  planurilor de realizare a infrastructurilor de mobilitate militară, introducând criterii specifice de performanță și termene constrângătoare. 

Voi propune în CSAT și voi prezenta Parlamentului Planul de înzestrare Armată 2035. Dotarea Armatei Române va trebui să intre în logica de bugetare multianuală, să prioritizeze tranziția accelerată la echipamente de tip NATO, post-sovietice și să promoveze producția autohtonă pe scară cât mai largă. Industria de apărare și de industrii cu dubla întrebuințare civil-militară trebuie să redevină un motor economic pentru țară. Planul de înzestrare Armata 2035 va trebui să aibă o componentă legată și de capacitatea de offset pentru achizițiile preconizate. 

Voi încuraja sectorul privat românesc să joace un rol mai important, în aceeași logică de a avea campioni regionali și în acest sector. 

Voi încuraja participarea României, ca acționar, la consorții industriale occidentale, în scopul accelerării transferului de producție și tehnologie către economia românească. Vom folosi capacitatea de producție a tuturor șantierelor navale și a industriei aeronautice românești pentru a juca un rol regional important în industria de apărare.

Serviciile de informații. Creșterea și diversificarea riscurilor la adresa securității naționale fac rolul serviciilor noastre de informații mai important decât oricând. Securitatea energetică, cibernetică, agroalimentară și democratică a țării, combaterea politicii agresive de spionaj, dezinformare și interferența în alegeri a Federației Ruse și a altor actori statali și non-statali ostili au crescut exponențial. Umbra fostei Securități asupra prestigiului serviciilor de informații trebuie să înceteze. Este esențial să sprijinim continuarea proceselor de modernizare și profesionalizare interne, a asigurării unui control civil eficient și credibil și a respectării stricte a rolului constituțional și instituțional al acestora. La fel ca în cazul altor instituții ale statului, serviciile de informații vor contribui decisiv și la agenda de renaștere națională în domeniul specific de activitate.

România trebuie să devină un centru global de expertiză în domeniul cibernetic și al rezilienței, construind pe existența Centrului de Competente Cyber al Uniunii Europene și al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC). Vom relua inițiativa ca România să găzduiască un Centru ONU pentru prevenirea calamităților naturale. 

O DIPLOMAȚIE ECONOMICĂ PENTRU INVESTIȚII ȘI DEZVOLTARE. UN BRAND DE ȚARĂ MODERN ȘI ATRACTIV

Președintele trebuie să fie cel mai vizibil și activ promotor al României, nu numai în politica externă, dar și pe plan economic internațional, în atragerea de investiții, exporturi, cultură și promovarea și apărarea tradițiilor românești. Se impune revenirea Institutului Cultural Român sub autoritatea Președinției României. Avem nevoie și de un nou mecanism de promovare a imaginii României prin crearea unui Consiliu Strategic pentru Promovarea României, în care reprezentanții instituțiilor cu atribuții în domeniu să lucreze într-un mecanism de codecizie cu reprezentanții mediului privat, al exportatorilor, turismului, al mediilor universitare, culturale și științifice. 

De asemenea, este necesar un Fond pentru Diplomație Comercială, sub forma unui mecanism public-privat de finanțare a activităților de diplomație comercială ale Președintelui, activități care ar ocupa o mare parte din agenda sa. Parțial finanțat direct de la Administrația Prezidențială, dar în majoritate, finanțat prin contribuții private, transparente, din partea mediului de afaceri românesc.

REORIENTAREA DIPLOMAȚIEI ROMÂNEȘTI CĂTRE PROMOVAREA COMERȚULUI

Reorientarea diplomației românești către promovarea comerțului și a companiilor noastre pe piețele internaționale, în special din afara Europei. Este nevoie de o schimbare de mentalitate în întregul Corp Diplomatic. Ambasadele României trebuie să înțeleagă că prima lor misiune este cea economică și că Președintele va măsura performanța lor în funcție de succesul firmelor românești pe aceste noi piețe și al investițiilor care vin spre România din aceste țări – în special în sectoare strategice și tehnologice. Așa cum ambasadorii occidentali merg de mână cu firmele lor la autoritățile române, trebuie să vedem ambasadorii noștri punând interesele economice ale țării ca o obligație permanentă. Trebuie să declanșăm o nouă eră în diplomația economică românească. În sens mai larg, este timpul să depolitizăm și să reprofesionalizăm corpul diplomatic și consular român, introducând criterii transparente de selecție și promovare profesională. 

ROMÂNIA ÎN CENTRUL, NU LA PERIFERIA EUROPEI. O PUTERE MULTI-REGIONALĂ ȘI O NAȚIUNE DE PRIM RANG ÎN EUROPA

România este al 6-lea cel mai mare stat din UE ca populație și număr de europarlamentari și al 8-lea ca suprafață. Dar are în continuare o abordare provincială, timidă și fără viziune. Ca națiune, dacă nu ceri ce vrei și nu știi ce faci, rămâi în afara marilor jocuri — un spectator care primește ce i se dă, în loc să ia ce i se cuvine.

România are toate argumentele pentru a-și impune și proteja interesele, dar asta cere leadership, profesionalism și, mai ales, acțiune. Trebuie să recuperăm timpul pierdut, să ne multiplicăm eforturile de acțiune externă și să facem ce nu s-a făcut în ultimii mulți ani de stagnare și de lipsa de implicare și viziune pe dosarele europene.

Președintele reprezintă România în Consiliul European. 80% din legislația națională derivă din legislația UE. Este nevoie de un alt mod de reprezentare a țării noastre, inclusiv în pregătirea pozițiilor și apărarea intereselor României în Uniunea Europeană.

Una dintre cauzele proastei reprezentări în Europa și a slabei capacități de absorbție a fondurilor europene, inclusiv din PNRR, o reprezintă arhitectura instituțională de gestionare a problematicii europene în România, inclusiv a relației dintre Președinte – reprezentând România în Consiliul European – și alte structuri din guvern (MAE, Ministerul Fondurilor Europene, ministerele și agențiile care ne reprezintă în consiliile sectoriale).  Pentru o mai bună coordonare a problematicii europene, voi propune un Consiliu pentru Afaceri Europene, după modelul francez de succes, organism de coordonare între Președinție și Guvern, cu sarcina de a pregăti pozițiile României pe toate dosarele europene. Președintele, conlucrând strâns cu MAE și cu europarlamentarii români, va mobiliza toate pârghiile statului și toți factorii de influență relevanți pentru a face progrese majore pe marile teme de interes național în Europa, precum:

Implicarea tuturor actorilor din societate pentru a dezvolta capacitatea de negociere și de pregătire a marilor dosare europene. Uniunea Europeană se schimbă, iar România nu poate aștepta pasiv și docil negocierile dintre “cei mari”. Suntem printre cei mari și trebuie să începem să ne comportăm ca atare. De la renegocierea Politicii Agricole Comune, la noul spațiu Schengen și de la Uniunea Bancară la politica industrială, energetică și de mediu, de la politica de cercetare și inovare, la politica externă și de securitate, interesele României vor trebui apărate la un alt nivel de competență, intransigență și creativitate. 

Negocierea intransigentă, dar inteligentă a următorului buget UE 2027-2035, care include tranziția de la PNRR. Mizele financiare pentru România vor fi uriașe și va fi nevoie de un efort al întregului aparat de stat, sub direcția unui președinte care știe ce face. Vom continua să solicităm resurse pentru politica de coeziune, inclusiv pentru dezvoltare rurală, irigații, depozitare și susținerea fermelor de subzistență și semi-subzistență în cadrul Politicii Agricole Comune. 

Aderarea la Triunghiul Weimar (Franța, Germania, Polonia), cu beneficii pentru statutul nostru geopolitic. România are relații apropiate cu toate cele trei țări, iar în contextul evoluțiilor de securitate din zonă includerea noastră în acest format ar putea crea o nouă axă de influență Est-Vest și Nord-Sud în Europa.

Vom revitaliza parteneriatele strategice cu Azerbaidjan, Georgia, Coreea de Sud și vom investi în relațiile bilaterale cu Japonia, India, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita, Israel, Egipt, Maroc și alte țări arabe. 

Vom relansa relațiile în Africa, Caucaz și Asia Centrală. România are nevoie de un sistem de alianțe și relații bilaterale de substanță, care să întărească alianțele multilaterale din care facem parte, precum NATO, și care să deschidă diplomației și economiei românești noi oportunități.

Voi propune o Alianță tehnologică între America, Israel și România (AIR), folosind inclusiv importanța populației înalt educată și investitorii cu origini evreiești din România și celelalte țări. 

ROMÂNIA PUTERE MULTI-REGIONALĂ

De prea multa vreme, România a încetat să joace un rol determinant în regiunile care ne înconjoară – Europa Centrală, Balcanii de Vest, zona extinsă a Mării Negre. În condițiile blocajelor din Grupul Visegrad, vom continua să fortificam relația cu Polonia și Cehia. Noua geografie politică a Europei, de după declanșarea războiului din Ucraina, a deplasat centrul politic de greutate al Europei către Est. Aderarea Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei și a Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană și, eventual, la NATO, va face ca România și Polonia să devină puteri regionale și europene de prim rang. 

Vom continua să sprijinim Ucraina în lupta sa pentru suveranitate și a drumului său euroatlantic. Această susținere trebuie să primească din partea vecinilor noștri respectul cuvenit pentru interesele României și a comunității românești din Ucraina. Sunt inacceptabile măsurile discriminatorii împotriva libertății religioase și a drepturilor minorității românești. Bisericile românești din Ucraina trebuie să aibă libertatea de afiliere la Biserica Ortodoxă Română, după exemplul Republicii Moldova. Această soluție ar rezolva și preocupările legitime ale Ucrainei despre interferența nepermisă a Bisericii Ortodoxe Ruse în subminarea statalității Ucrainei. 

ADERAREA REPUBLICII MOLDOVA LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va rămâne prioritatea centrală a politicii externe a României.

Vom investi în crearea unui spațiu economic și agroindustrial comun.

Voi propune Guvernului înființarea unui post de viceprim-ministru dedicat relației cu Republica Moldova și voi desemna un Înalt Reprezentant al Președintelui României pentru Republica Moldova, reprezentat de o personalitate care deține dublă cetățenie.

Podurile de flori vor trebui completate prin conectarea prin infrastructuri rutiere, feroviare, de energie și fibră optică. Conform strategiei europene, vom sprijini interconectarea României cu Republica Moldova și Ucraina prin cale ferată cu ecartament european, un proiect istoric care va decupla Moldova și Ucraina de interdependența față de ecartamentul sovietic și va permite integrarea acestora în rețeaua coridoarelor de transport europene. Contribuția României și a Republicii Moldova la reconstrucția Ucrainei se va axa pe dezvoltarea Coridorului European BBA, care leagă Mările Baltică, Neagră și Egee; acest coridor ne va consolida poziția ca centru regional pentru întreaga regiune a Flancului Estic al Uniunii și ne va conecta cu Chișinău, Odesa, Cernăuți și Lviv.

În plan cultural, voi susține candidatura comună a Iașiului și Chișinăului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.

UN ALT MOD DE A LUCRA ȘI SUSȚINE DIASPORA

Bazat pe dreptul românilor de a locui unde doresc și pe dreptul internațional al statului român de a-i proteja acolo unde sunt și de a le oferi sprijin instituțional adecvat, fie că e vorba de asigurarea dreptului la pensie, servicii consulare digitalizate sau recunoașterea automată a diplomelor pentru țările OECD.

Românii, de orice etnie ar fi și oriunde s-ar afla peste granițe, ca imigranți sau, precum aromânii, de exemplu, ca vechi minorități în acele țări, trebuie să știe că România va fi întotdeauna casa lor, unde pot oricând să revină. Suntem un singur popor și este datoria politicienilor să facă din România o casă primitoare.

PAȘI IMEDIAȚI

Prezentarea, în Parlament, a noii Strategii de Apărare și Securitate și a Planului Armata 2035.

Cooptarea în CSAT a instituțiilor care concură la noua definiție a securității naționale.

Înființarea Consiliului pentru Afaceri Europene.

Revenirea ICR sub coordonarea Președinției și lansarea Consiliul Strategic pentru Promovarea României.

Lansarea Casei România și a Portalului O Singură Națiune. Organizarea primului Summit al Intelectualității Românești la Putna, în 2025. 

Lansarea Comisiei George Emil Palade.

Aderarea completă la spațiul Schengen.

Încheierea negocierilor de aderare la OECD.