Angajamentul meu pentru România. Program prezidențial Mircea Geoană 2024

Voi promova educația civică a responsabilității comune și a beneficiilor directe și complementare ale integrității publice (după modelele folosite cu succes în Franța sau Coreea de Sud).

Redefinirea metodologiei și instrumentarului pentru o cartografiere adecvată a indexului integrității și competenței în administrația publică centrală și locală, cu asigurarea unui nivel ridicat de acuratețe, complexitate și relevanță a datelor.

Completarea autoevaluării cu evaluarea externă a experților, a beneficiarilor și a factori interesați prin introducerea Monitorului de integritate, un sistem flexibil de evaluare a integrității folosit în Olanda.

Realizarea unui raport public anual și a unei evaluări ale stadiului îndeplinirii criteriilor de integritate în instituțiile publice.

Aplicarea uniformă și sistematică a metodologiei de management al riscurilor de corupție. 

Introducerea de mecanisme de supraveghere, investigare și recurs pentru o aplicare corectă, echitabilă și consecventă a criteriilor de merit, integritate și performanță (după exemplul din Irlanda, Canada, SUA).

PROTEJAREA DEMOCRAȚIEI ȘI A STATULUI DE DREPT

Democrația noastră este încă fragilă. Dreptul la vot, garantat prin Constituție, este îngrădit printr-un sistem de bariere de acces care avantajează marile partide. Sistemul electoral este cel mai puțin modernizat din Europa, permițând și încurajând modalități de fraudă electorală. Voi milita pentru digitalizarea sistemului electoral, depolitizarea Autorității Electorale Permanente și reducerea pragului electoral la 3% pentru alegerile locale și a coborârii vârstei de vot la 16 ani. Un Cod Electoral modern va guverna un sistem modernizat, transparent și accesibil. 

Voi lansa o dezbatere națională privind instituția petiției, a inițiativelor cetățenești și a referendumului popular în România. Democrația participativă din România trebuie să intre și ea în era digitală.

Voi propune utilizarea tehnologiei blockchain și a criptografiei avansate (semnături circulare de unică folosință) pentru implementarea unui sistem de vot online care permite trasabilitatea votului de către alegătorul care l-a exprimat și garantează anonimitatea votului pentru oricine altcineva, asigurând astfel corectitudinea și transparența votului, diminuând drastic posibilitatea fraudării. De asemenea, blockchain-ul va moderniza domeniul cadastral, eliminând birocrația și riscurile de fraudă.

ÎN ESENȚĂ, MONOPOLUL PARTIDELOR MARI ASUPRA POLITICII TREBUIE SĂ ÎNCETEZE

În calitate de Președinte, voi promova o cultură a dialogului permanent cu societatea. Voi veni în fața românilor ori de câte ori aceștia au nevoie să-și audă Președintele.

Voi readuce în prim plan dialogul social, astăzi redus la un simplu decor pentru decizii adoptate arbitrar și netransparent.

Voi milita pentru reformarea și transformarea Consiliului Economic și Social în Consiliul Economic, Social și de Sustenabilitate (CESS), constituit din reprezentanții legitimi ai mediilor sindicale, patronale și asociative. Voi încuraja dialogul tripartit ca modalitate esențială a dialogului social.

Voi lansa Dialogurile naționale ale Președintelui în toată țara și în diaspora românească, antrenând actorii din societate în vederea culegerii de idei și creării de consens în jurul temelor cu care se confruntă cetățenii noștri. 

Voi prezenta anual un Discurs în Fața Națiunii, prin care voi prezenta un raport detaliat privind starea națiunii, inclusiv a stadiului implementării Angajamentului pentru România și a Contractului de Guvernare. 

PAȘI IMEDIAȚI

Înființarea Biroului pentru Eficacitatea Politicilor Publice sub autoritatea Președintelui. El va fi compus din cei mai buni specialiști din zona politicilor publice și va avea ca sarcină centrală elaborarea de indicatori de performanță în zona politicilor publice și a unui mecanism integrat de monitorizare și auditare. Biroul va lucra în mod direct cu Cancelaria Prim-ministrului, cu reprezentanții instituțiilor publice centrale și locale și cu partenerii sociali. 

Constituirea Echipelor de Misiune, dedicate fiecăruia dintre Angajamentele Naționale, formate din funcționari publici de elită și cei mai buni specialiști din sectorul privat, academic și asociativ. Echipele de Misiune vor avea ca sarcină să urmărească permanent stadiul îndeplinirii Angajamentelor și a Contractului de guvernare. Președintele va participa, cel puțin trimestrial, la o ședință de Guvern dedicată analizării stadiului implementării deciziilor asumate.  

Înființarea Comisiei Naționale de Integritate și Prevenire a Corupției. 

Instituirea unui mecanism independent de verificare a competențelor celor propuși în funcțiile importante, similar celui aplicat cu succes în Polonia, începând cu cele din sfera Angajamentului meu pentru România.

Transformarea Institutului Național pentru Administrație în Academia pentru Serviciul Public, cu dublă subordonare, Președinție și Guvern. Academia va lansa un amplu program de pregătire profesională de ultimă generație pentru funcționarii publici la nivel central și local. 

ANGAJAMENTUL 2: O ECONOMIE DINAMICĂ ȘI RENAȘTERE INDUSTRIALĂ

Voi promova un nou model economic bazat pe:

Renaștere industrială, inovare și  digitalizare, generatoare de locuri de muncă bine plătite.

Investiții masive în motoare de dezvoltare regională, în special în zona orașelor mici și a mediului rural pentru a opri și inversa tendința de emigrare a tinerilor.

Suveranitate energetică și sustenabilitate, pentru facturi ieftine și protejarea naturii.  

Stimularea antreprenoriatului și a campionilor economici regionali. Creșterea producției românești și a exporturilor. 

O agricultură performantă: renașterea satului românesc. Irigații și sprijinirea micilor gospodării țărănești.

Disciplina bugetară. Simplificare și predictibilitate legislativă și fiscală pentru bani ieftini pentru economie și protejarea puterii de cumpărare a oamenilor.  

Finanțarea diversificată și eficientă a economiei și a firmelor. 

Dezvoltarea infrastructurii, conectivitate regională între regiunile țării și cu toți vecinii noștri.

ACEEAȘI POLITIZARE A INSTITUȚIILOR ECONOMICE ALE ȚĂRII BLOCHEAZĂ ȘI DEZVOLTAREA ECONOMIEI

Amatorismul și incompetența din politica economică sunt o piedică în calea creșterii reale a nivelului de bunăstare al românilor. Birocrația administrației publice descurajează inițiativele antreprenoriale; legislația și fiscalitatea sunt incoerente și se schimbă peste noapte. Legile se fac fără analize de impact. Lipsa de predictibilitate și de transparență afectează bunul mers al mediului economic la toate nivelurile. 

România are nevoie de bani ieftini pentru economie și de facturi mici pentru protejarea puterii de cumpărare a oamenilor, însă are deficite alarmante, inflație foarte mare și o putere de cumpărare care scade pe zi ce trece. 

Guvernele și ministerele României au zeci de strategii: acestea sunt însă atât de generice încât devin inaplicabile și sunt mai degrabă declarații de intenție sau motive de conferință de presă pompoase. Nicio strategie nu indică surse clare de finanțare, obiective sau indicatori de performanță pentru a le putea măsura rezultatele. 

La nivel macroeconomic, vedem repetându-se situația din 2009 – tot un an electoral – când aceeași inconștiență a condus la criza financiară din 2010. Actualii guvernanți procedează identic: în loc să reducă cheltuielile, le măresc. În loc să stimuleze economia, o sufocă. Ceea ce a reprezentat în 2008-2009 criza imobiliară din SUA, care a antrenat un efect în lanț, este astăzi dată de încetinirea economică a Europei, războaiele din Ucraina și din Orientul Mijlociu. Toate acestea sunt semnale de incidență ale unei noi crize economico-financiare pe plan mondial, iar România este din nou nepregătită: există riscul să ne confruntăm cu o situație similară cu cea din perioada recesiunii din 2009-2012, cu toate consecințele sociale și economice aferente. 

Ratingul României este la un singur pas de a fi la categoria junk. Dacă s-ar ajunge la o astfel de situație, România nu ar mai fi finanțabilă pe piețele internaționale și am fi obligați să intrăm, din nou, în aranjamente constrângătoare cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, la fel ca în 2010.

Incompetența în gestionarea economiei este cel mai clar dovedită de impredictibilitatea legislației economice și fiscale: în ultimii 5 ani, Codul Fiscal a fost modificat de 544 de ori, afectând mai mult de jumătate din prevederile acestuia. În imensa majoritate a cazurilor, modificările au fost făcute prin Ordonanțe de Urgență, prin încălcarea legislației interne și a obligațiile europene. 

România este de mulți ani pe unul din ultimele locuri din UE la colectarea taxelor și impozitelor, de aceea nu are resursele necesare pentru a investi în educație, sănătate și infrastructură. Nu creșterea taxelor și impozitelor este soluția, ci o mai bună colectare a acestora, în paralel cu reducerea risipei bugetare și a cheltuielilor curente inutile. 

Între timp însă, ne împrumutăm la ritmuri record ca să acoperim salarii și alte cheltuieli curente, nu pentru investiții și dezvoltare. Datoria publică crește constant, cu cel puțin 2-3 miliarde euro în fiecare lună – în curând, fiecare român va “datora”, în medie, peste 10.000 euro. 

Dobânzile pentru creditele luate de actualul Guvern au depășit 2,2% din PIB: mai mult decât bugetul de Apărare al României. Probabil că dobânzile vor ajunge anul viitor la 3% din PIB, aproape cât bugetul alocat Educației.

Indisciplina bugetară a condus la inflație – printre cele mai mari din Europa –  erodând dramatic puterea de cumpărare a românilor. 

Realitatea este dură: deși PIB-ul a crescut și convergența cu media europeană s-a îmbunătățit, din punct de vedere al bunăstării (PIB/ capita), România a rămas tot pe penultimul loc în Europa – acolo unde eram și acum 15 ani. Între timp, ne amăgim cu indicatori PIB/capita ajustați cu puterea de cumpărare, care arată că aproape în fiecare an depășim alte țări. Este o aparență statistică, pentru că prea puține prețuri sunt în realitate mai mici decât în alte țări europene. Acesta este și motivul pentru care prea puțini oameni simt o îmbunătățire reală a condițiilor de viață. De aceea, actualul model economic nu conduce la o dezvoltare în adevăratul sens al cuvântului. 

Discrepanțele regionale sunt extreme, creând diferențe sociale din ce în ce mai mari și stimulând în continuare emigrația. Divergențele de dezvoltare între orașele mari și restul țării s-au adâncit după aderarea la UE. 

Cu cât consumăm mai mult, cu atât importăm mai mult. Deficitul comercial al României din ultima perioadă depășește 30 miliarde de euro pe an, dublu față de anul 2008. Exportăm produse de bază și importăm produse procesate. Este cu atât mai revoltător cu cât pentru majoritatea produselor importate avem tradiție și experiență și le-am fi putut produce în România.  

România are o nevoie acută de forță de muncă, dar depopularea țării este dramatică: aproape 5 milioane de români locuiesc în afara granițelor României. Deficitul masiv al forței de muncă afectează posibilitățile de creștere economică în viitor: sub 30% din populația României este în prezent angajată și aproximativ o treime din cei angajați lucrează la stat. O treime din angajații României primesc astăzi salariul minim pe economie, iar un număr mare de salariați sunt plătiți “cu plicul”. Practic, doar ~40% din angajați (~13% din  populație) nu lucrează nici la stat, nici pe salariul minim.

Economia nu are ingredientele necesare pentru a fi sustenabilă, având valoare adăugată mică și evaziune fiscală mare. Deși avem cel mai mare nivel de taxare a muncii din Europa, colectăm taxe pe veniturile personale și contribuții sociale la un nivel de aproximativ jumătate din media europeană (ca procent din PIB). Suntem pe ultimul loc în UE la pregătirea profesională a adulților. Peste 20% dintre tinerii și tinerele noastre nu participă la nicio formă de educație sau pregătire profesională. Suntem pe ultimul loc în UE la formarea profesională a adulților. Astfel, avem o imensă criză a forței de muncă, dar sistemul de educație nu este racordat la nevoile economiei. 

La fel de grav este faptul că ocupăm tot ultimul loc din Uniunea Europeană din perspectiva alocărilor bugetare pentru cercetare-dezvoltare și digitalizare. 

Companiile de stat funcționează sub potențial și sunt căpușate de clientela politică. Prin depolitizare, cu un management profesionalizat, ar putea să-și crească profitabilitatea de 2-3 ori și să adauge 6-7 miliarde de euro bugetului de stat. Sunt mai multe companii de stat românești – în special în domeniul energiei, dar nu numai – care ar putea deveni campioni regionali, dacă ar exista o viziune clară și o strategie coerentă. 

“Reducerea taxelor și impozitelor este de interes major și pentru mediul privat și pentru noi ca indivizi, adică cel puțin reducerea taxelor. Mi se pare că să lucrezi cu carte de muncă nu e deloc încurajat la noi și aș include mult mai multe deduceri care să aibă impact poate și pentru creșterea natalității și încurajarea salariaților să facă și să aibă copii. Deducerile care sunt acum sunt extraordinar de mici, nu prea oferă suport și la mediul privat aș zice că în general marile afaceri și mai ales capitalul străin e favorizat la noi.” - DP

"Patronii plătesc foarte mult impozit și așa trag de la tine și oricum ei sunt acoperiți. Tot tu ești în dezavantaj. Deci nimeni nu pierde, nici angajatorul, nici statul, doar angajatul. Acum s-au impozitat și tichetele de masă. Deci rămâi mai cu nimic în ziua de azi. Toate, toate, toate impozitate. Deci ai 5.000 de lei pe lună și rămâi cu 3.000, 2.000 și mi se pare mult jumătate să dai la stat.” - AT

ANTREPRENORIATUL ROMÂNESC ESTE SUFOCAT DE BIROCRAȚIE, DE SISTEMUL LEGISLATIV, DE REGLEMENTARE IMPREDICTIBILĂ ȘI DE O FISCALITATE ÎMPOVĂRĂTOARE.

Avem potențial și resurse agricole pentru a hrăni câteva țări, dar din cauza productivității slabe producem prea puțin chiar și pentru nevoile românilor. Jumătate din suprafața agricolă a țării este supusă efectelor secetei; capacitatea solului (de exemplu la cereale) este folosită la doar la 50% din potențial. Avem randamente extrem de mici și pentru că fermele de subzistență și semi-subzistență acoperă 44% din terenul arabil. Mai mult, procesăm mult prea puțin și de aceea exportăm cereale și importăm produse de panificație și aluat congelat. Produsele agricole adâncesc deficitul comercial din ce în ce mai mult în fiecare an. Deși suntem a 6-a țară din Europa ca populație și a 5-a ca teren agricol,  suntem pe locul 14 la numărul de animale per capita și de aceea importăm carne și produse din carne, lapte și lactate. Exportăm lemn brut și cherestea și importăm mobilier.

România are al doilea cel mai ridicat nivel de independență energetică din Europa, dar a ajuns să importe electricitate, a întârziat ani de zile exploatarea gazului din Marea Neagră și a avut adesea cele mai mari prețuri la energie din Europa. De aceea, economia se  dezindustrializează și avem un nivel foarte ridicat de sărăcie energetică a populației. 

Modelul economic actual al României, care s-a dezvoltat după aderarea la Uniunea Europeană, și-a atins limitele. Europa încetinește creșterea economică și își caută un nou model economic, cerințe clar conturate în Raportul Draghi. America își schimbă din mers propriul model economic, privilegiind producția internă, tehnologiile de vârf și verzi, punând un preț mai mare pe securitatea lanțurilor de valoare și a reducerii dependențelor de China în zona de minerale și pământuri rare. 

România nu-și poate permite să nu anticipeze și să-și modifice din mers propriul model economic. Ne aflăm în perioada Marilor Transformări, dar economia României riscă să inițieze un proces de divergență economică la nivel european, care să conducă la ample ieșiri de capital și la intensificarea emigrației spre țările dezvoltate din Europa de Vest. 

Economia României ar trebui să slujească unui obiectiv clar: creșterea bunăstării colective și individuale, pentru reducerea decalajelor de dezvoltare. 

NOUL MODEL ECONOMIC ROMÂNESC

Trebuie să fie competitiv, echilibrat și sustenabil, punând sănătatea finanțelor publice și protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor la rang de politică de stat. De aceea, vom lucra îndeaproape cu Guvernul, Parlamentul și mediul economic pentru a transforma, împreună, modelul economic al României, pe baza următoarelor direcții strategice: 

Renașterea industrială.

Reorientarea economiei românești către domeniile cu valoare adăugată mare, care generează locuri de muncă atractive și bine plătite. Industria de apărare ca parte a noului model economic. 

România are nevoie, mai mult ca oricând, de un nou model de creștere și dezvoltare, cu priorități și obiective clare, asumate și măsurate, bazate pe o alocare adecvată a resurselor și pe reforme structurale susținute.

Noul model de creștere economică trebuie să aibă la bază o adevărată renaștere industrială, care folosește resursele de energie în interesul economiei naționale și al cetățenilor români, care îmbrățișează revoluțiile gemene – digitală și verde – pentru a stimula inovația, cercetarea și dezvoltarea și care sprijină, activ, capitalizarea economiei și a firmelor românești. Politica industrială trebuie să includă atât investiții în industriile de vârf, cât și în cele în care avem deficite comerciale semnificative – mai ales industriile agroalimentară și chimică. 

Industria de apărare și dezvoltarea în țară a tehnologiilor cu dublă întrebuințare trebuie să devină un motor economic în actualul context de securitate. Avem ingredientele necesare: bugetul de apărare al României este deja consistent și pe o traiectorie ascendentă,  necesitățile de înarmare au crescut în toată Europa, iar poziția geografică ne califică drept o destinație ideală pentru multe companii de echipamente militare internaționale, care caută să se extindă. Acest context se traduce într-o oportunitate uriașă pentru revitalizarea industriei militare românești, pentru transferuri de tehnologie și, în timp, pentru impulsionarea sectorului de cercetare din domeniul Apărării. 

Revoluțiile tehnologice gemene – digitală și verde – și aplicațiile lor în economie trebuie să facă parte din noul țesut industrial al țării.

Industria spațială va aduce o mare transformare în modelul economic actual: voi susține implicarea României în programele Starlab și Voyager, deschizând o nouă etapa a relației cu ESA și NASA. România va deveni un hub transatlantic pentru industria aerospațială, aderând la Lighthouse Program Space.

Participarea României, ca acționar, în concerne civile și militare industriale occidentale, va permite un transfer mai rapid de tehnologie și creare de noi locuri de muncă. În sectoare strategice, precum energia, va trebui să stimulăm crearea de holdinguri românești capabile să investească și să achiziționeze active relevante în țară și străinătate. 

REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI

Reindustrializarea României, bazată pe sectoarele economice cu valoare adăugată mare și cu potențial pe termen lung, este singura soluție pentru a crea locuri de muncă atractive, sustenabile și bine plătite. Doar o astfel de abordare va asigura reducerea emigrației și va stimula repatrierea românilor din diaspora. 

Cercetarea, dezvoltarea și inovarea trebuie să devină, în noul model economic, ceea ce a reprezentat sectorul IT în anii 2000; aceste principale motoare de creștere vor fi stimulate prin oferirea de facilități atractive pentru companiile care investesc în cercetare-inovare, pentru companiile care dezvoltă și comercializează proprietate intelectuală. România va deveni o țară unde cercetarea, dezvoltarea și inovarea vor produce un salt istoric și unde companii din afara României vor veni să producă proprietate intelectuală. 

De aceea, vom introduce Programul Național de Cercetare Dezvoltare Inovare printre strategiile cu indicatori de performanță specifici. De asemenea, vom implementa un Plan Național pentru digitalizarea industriei tradiționale și pentru stimularea utilizării tehnologiilor avansate în toate sectoarele economice și sociale. Acestea vor fi însoțite de măsuri pentru ameliorarea capitalului uman, pentru crearea de centre puternice de cercetare și inovare, pentru creșterea flexibilității pe piața forței de muncă și accelerarea difuziei progresului tehnologic.

Ecosistemul de inovare al României necesită o schimbare de fond. Cercetarea academică și universitară este desprinsă de realitățile companiilor din România și de economie, iar sumele alocate cercetării în bugetele publice și private sunt cele mai joase din UE. Înlesnirile și deducerile fiscale trebuie să meargă mână în mână cu modernizarea sistemului de proprietate intelectuală, patente și mărci, pentru ca talentul tinerilor să folosească economiei românești. De asemenea, OSIM trebuie depolitizat și modernizat. 

Capitalul de risc nu este prezent la nivelul necesar, multe dintre start-up-urile românești neajungând la nivelul de maturitate necesar din lipsa de acces la capital de risc și la acceleratoare de inovare. Pe modelul Fondului de Inovare al NATO (NIF) și al European Investment Fund (EIF), vom crea un Fond de Inovare pentru start-up-urile românești pentru tehnologii emergente și disruptive, inclusiv pentru cele cu dublă întrebuințare. Fondul va avea o ancoră instituțională internă și externă (NIF și EIF) și va fi capitalizat prin accesul la capitalul de risc internațional.

Pentru finanțarea investițiilor în noile tehnologii industriale, vom înființa o Bancă de Investiții Noua Economie (BINE), după modelul de succes aplicat recent în Spania.

Punerea în valoare a talentului ingineresc și creativității tinerilor noștri, inclusiv din diaspora, trebuie să devină parte a noului model economic, dar și  a brandului de țară. Așa cum Israelul este start-up nation, România trebuie să devină o națiune a inovării – România Innovation Nation. Educația digitală, STEM și legată de inteligența artificială vor fi stimulate prin crearea unui Fond pentru Competențe Digitale dedicat pregătirii profesorilor și elevilor. 

România inovatoare va fi România unui salt istoric și al progresului responsabil și sustenabil, în care fiecare cetățean – indiferent de mediul din care provine – beneficiază de servicii moderne, educație de calitate, un mediu politic favorabil dezvoltării, o economie puternică și plină de oportunități. 

Privesc digitalizarea și tehnologia nu ca pe un scop în sine, ci ca pe mijloace prin care putem dezvolta și accelera toate domeniile de interes, fie că vorbim despre economie, educație, sănătate sau guvernare. 

INVESTIȚII MASIVE ÎN MOTOARE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ, ÎN SPECIAL ÎN ZONA ORAȘELOR MICI ȘI MEDIULUI RURAL

Un pilon esențial al dezvoltării viitoare a României este creșterea economică rapidă a județelor mai puțin dezvoltate, prin atragerea de investiții care să aducă toate regiunile defavorizate (în prezent fără oportunități, din ce în ce mai depopulate și cu un grad mare de sărăcie) la un nivel economic cât mai apropiat de regiunile dezvoltate, care devin supra-aglomerate și din ce în ce mai scumpe. 

Prin crearea unor motoare de creștere în regiunile mai puțin dezvoltate (motoare axate pe competențele și pe resursele locale specifice fiecărei regiuni) vom genera locuri de muncă atractive, bine plătite, pe întreg teritoriul României, reducând astfel emigrația și stimulând repatrierea diasporei. Vom introduce Zonele Economice Speciale (Special Economic Zones – SEZs) în zonele vulnerabile, folosind modelul aplicat cu succes în Polonia.