Angajamentul meu pentru România. Program prezidențial Mircea Geoană 2024

Un rol specific îl va avea turismul, care va contribui la creșterea Produsului Intern Brut, la îmbunătățirea balanței de plăți și la crearea de noi locuri de muncă, dar și la susținerea și dezvoltarea brandului de țară.

SUVERANITATE ENERGETICĂ ȘI SUSTENABILITATE

Asigurarea de energie la prețuri corecte va facilita reindustrializarea și creșterea competitivității României și va ajuta populația – în special păturile sociale afectate de un nivel îngrijorător de sărăcie energetică. 

Strategia energetică trebuie să fie un complement al strategiei economice și trebuie să se axeze pe investiții în capacități de producție, infrastructură și tehnologii energetice, pentru modernizarea sistemului energetic, astfel încât acesta să faciliteze dezvoltarea economică. 

România are nevoie de companii energetice puternice, depolitizate și care să exploreze activ oportunități de extindere la nivel regional/ internațional, de aceea vom crea cel puțin un holding energetic de anvergură europeană. 

România are nevoie de noi mecanisme de piață și de reglementare, pentru a elimina riscul prețurilor excesive și al abuzurilor. Nu în ultimul rând, pentru a asigura sustenabilitatea, avem nevoie de mecanisme mai bune de promovare a eficienței energetice, de creștere a ritmului de reabilitare termică a clădirilor, de  stimulare a transportului ecologic și a înnoirii parcului auto și de creștere a gradului de reciclare. 

Vom stimula tehnologiile și invențiile autohtone, cu atenție sporită asupra celor cu propunere de valoare unică și valoare adăugată mare: 

Investițiile publice și private în activități de cercetare, inovare și transfer tehnologic în domeniul tehnologiilor necesare industriei energetice; 

Investițiile în dezvoltarea infrastructurii energetice, cu accent pe scalabilitate, sustenabilitate și reziliență; 

Digitalizarea rețelelor energetice și utilizarea tehnologiilor IoT (internet of things) și blockchain, pentru a optimiza și a democratiza producția, consumul și distribuția de energie;

Securitatea și suveranitatea energetică vor fi permanent urmărite în CSAT.

Vom stimula, de asemenea, economia circulară pentru a crește sustenabilitatea. Reîmpădurirea României este o prioritate, ținta fiind de a reveni până la nivelul de 33% din teritoriu la care ne situam acum câțiva ani, adică cel puțin 70 milioane de pomi nou plantați pe an. 

Energia (inclusiv infrastructurile energetice) vor beneficia de o Echipă de Misiune dedicată, cu prezentare periodică în CSAT.

SECURITATEA ECONOMICĂ ȘI REZILIENȚA SOCIETALĂ

În lumea contemporană, linia de demarcație dintre economie și securitate dispare și ele reprezintă un tot integrat. Am coordonat inovația, reziliența și protecția cibernetică la NATO și cunosc modul în care economiile dezvoltate funcționează. Înființarea Biroului pentru Securitate Economică și Reziliență în cadrul Administrației Prezidențiale va reflecta această modificare importantă în relația dintre economie și securitatea națională.

Cu acest scop, vom elabora strategii privind tehnologiile critice și emergente (Critical Emerging Technologies – CETs), considerate de importanță strategică în termeni de diplomație și securitate. Acestea au un impact potențial semnificativ pentru economia națională și pentru industriile aferente, servind ca fundație pentru inovare – inclusiv prin crearea de noi tehnologii și de noi industrii. România nu trebuie să lipsească din lanțul de valoare fizică și intelectuală din jurul tehnologiilor care definesc economia viitorului: semiconductori, generația următoare pe energie nucleară, biotehnologie, hidrogen, inteligență artificială, robotică avansată sau tehnologii quantum: aici vom atrage și cele mai bune minți de cercetători și inovatori din diaspora științifică. 

De asemenea, pentru o mai bună exploatare a resurselor minerale prin folosirea de tehnologii nepoluante, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), ANRE și ASF trebuie depolitizate și modernizate neîntârziat.

STIMULAREA ANTREPRENORIATULUI. CREȘTEREA PRODUCȚIEI ROMÂNEȘTI ȘI A EXPORTURILOR

Antreprenorii români au un rol cheie în asigurarea rezilienței și securității economice: 

Îi vom stimula să se dezvolte pentru a reduce importurile și a crește exporturilor, pentru a le impulsiona extinderea în afara României.

Încurajarea capitalului de risc și a start-up-urilor românești trebuie să meargă mână în mână cu crearea de campioni regionali și de firme românești de talie europeană. 

Vom propune introducerea unui instrument de acordare de micro-credite, cu dobândă subvenționată, micilor întreprinzători care astăzi nu au acces la finanțare. 

De asemenea, trebuie să reconstruim patriotismul economic: capitalul românesc (inclusiv reprezentanții companiilor de dimensiuni medii) va fi tratat pe picior de egalitate cu capitalul străin și va fi reprezentat permanent în procesul de consultare pentru luarea deciziilor. 

Vom stimula crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerilor prin facilități fiscale, acces la finanțare, mentorat și oportunități comerciale. 

O AGRICULTURĂ PERFORMANTĂ: RENAȘTEREA SATULUI ROMÂNESC

Stimularea agriculturii românești trebuie să înceapă de la facilitarea creșterii suprafețelor exploatate și creșterea productivității agriculturii în ansamblul său.

Vom cadastra întregul teritoriu al României, pentru a crește valoarea terenurilor și pentru a facilita tranzacțiile și vom eficientiza modul de acordare a subvențiilor. 

Vom stimula asocierea voluntară a fermierilor, pentru a-i ajuta să-și crească  puterea comercială. Vom digitaliza APIA și ANIF. Vom stimula dezvoltarea de unități logistice de transport și depozitare (inclusiv terminale marine). Vom facilita accesul fermierilor la finanțare, inclusiv cu ajutorul unor fonduri mutuale de asigurare/ reasigurare. 

Jumătate din suprafața agricolă a țării este supusă efectelor secetei, de aceea, obiectivele strategice includ atât conservarea resurselor de apă, cât și dezvoltarea sistemelor de irigații moderne.  

În zootehnie, un element cheie va fi asigurarea securității sanitar-veterinare, la care vor contribui atât restructurarea ANSVA și revenirea sa în subordinea Ministerului Agriculturii, cât și stimularea cercetării agricole.  

Un element esențial din punct de vedere economic, dar și din punct de vedere al securității alimentare, este asigurarea unui grad mai mare de procesare în România, prin stimularea industriei agro-alimentare. 

Vom redefini modul în care sunt prevenite și gestionate situațiile de urgență și calamitățile. Voi sprijini învățământul agricol și sistemul de educație duală pentru agricultură și agro-industrie. 

Vom stimula utilizarea inovațiilor și invențiilor (în special a celor autohtone, pentru asigurarea sustenabilității agriculturii) și utilizarea tehnologiei pentru a face agricultură mai productivă și mai puțin dependentă de condițiile climatice (inclusiv stimularea utilizării de soiuri autohtone rezistente la condiții extreme, a sistemelor de irigații inteligente, a tehnologiilor pentru monitorizarea culturilor, a agriculturii de precizie, în care roboții pot prelua o parte din activitățile oamenilor, a serviciilor digitale pentru gestionarea eficientă a resurselor și comercializarea descentralizată)

REINSTAURAREA DISCIPLINEI BUGETARE, SIMPLIFICAREA ȘI PREDICTIBILITATEA LEGISLATIVĂ ȘI FISCALĂ

Reinstaurarea disciplinei bugetare, simplificarea și predictibilitatea legislativă și fiscală, necesare atât pentru sănătatea finanțelor publice, cât și pentru a asigura aderarea la OCDE și îndeplinirea criteriilor de la Maastricht și pregătirea aderării la zona Euro. 

Pentru întărirea rolului Parlamentului și a Consiliului Fiscal  în elaborarea politicilor fiscal-bugetare, vom propune introducerea instituției Semestrului Economic, o prezentare obligatorie de către Guvern în fața Parlamentului a situației economice și bugetar-fiscale la finalul primului semestru. Acest moment al adevărului va permite adoptarea de măsuri de corecție intermediare și o mai bună pregătire a discuțiilor cu privire la elaborarea bugetului pentru anul fiscal următor. În cadrul Semestrului Economic, vor fi dezbătute și recomandările Consiliului European din cadrul Semestrului Economic European. 

Vom întări rolul și obligativitatea respectării recomandărilor Consiliului Fiscal prin transformarea acestuia în instituția de Ombudsman Financiar sub coordonarea Parlamentului și a BNR (după modelul de succes din Marea Britanie), cu atribuții extinse și orientat și către eficacitatea utilizării alocărilor bugetare.

Reducerea birocrației în mediul economic – un țesut industrial puternic se bazează pe un țesut antreprenorial puternic, de aceea companiile din România – inclusiv întreprinderile mici și mijlocii – trebuie susținute și nu hărțuite. În acest sens, vom simplifica legislația și fiscalitatea, vom asigura predictibilitatea acestora și vom elimina controalele abuzive din partea statului. Voi propune introducerea unui control de fond anual, limitând drastic cazurile în care se efectuează controalele din partea nenumăratelor instituții cu astfel de atribuții. Vom folosi tehnologia pentru a identifica zonele cu potențial de risc și vom combate fără cruțare șpaga și corupția care domină în această zonă.

Voi propune Guvernului și liderilor Parlamentului un moratoriu privind modificarea Codului Fiscal prin Ordonanțe de Urgență. Voi stimula crearea unui regim juridic special care să prevină insolvența și falimentul prin mecanisme de eșalonare simplificată și de moratoriu cu băncile pentru firmele românești în dificultate. 

FINANȚAREA DIVERSIFICATĂ ȘI EFICIENTĂ A ECONOMIEI

Modificarea modelului economic la nivel european va avea efecte și asupra finanțării economiei românești. Stocul de capital străin investit în România este deja mult sub cel din Polonia, Cehia sau Ungaria. Atragerea de noi investiții străine în sectoare cheie ale noului model economic trebuie să rămână o prioritate.

Invest România reprezintă un alt eșec, cauzat de aceleași incompetențe date de politizare, și trebuie transformat într-o Agenție de Atragere de Investiții și Stimulare a Exporturilor (AIE), după modelul de succes din Germania și Olanda. O Echipă de Misiune dedicată va permite atragerea competențelor necesare acestui proiect. 

Capitalul privat este în continuare insuficient în finanțarea economiei,  mai ales în perspectiva încetării PNRR în august 2026 și a modificării modului de acordare a fondurilor europene în noul Cadru Financiar Multianual 2027-2033. 

Vom propune crearea unui Fond Suveran pentru finanțarea proiectelor cu maturitate mai îndelungată: un prim pas îl poate reprezenta transformarea Fondului Proprietatea în Fondul Patria, cu atragerea de investitori strategici interni și externi, inclusiv a fondurilor de pensii, astăzi investind exclusiv în titluri de stat. Prin randamentele sale, Fondul Patria va permite investiții în infrastructuri și proiecte complexe și va contribui la sustenabilitatea sistemului public de pensii (asigurând solidaritatea între tinerii de astăzi și pensionarii de mâine).

Voi încuraja investiții în acționariatul unor mari concerne industriale occidentale și răscumpărarea de acțiuni în companii străine cu operațiuni în România, pentru întărirea pârghiilor de politică economică și investiții, cu accent pe energie și sectorul bancar. 

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ȘI CONECTIVITATE ÎNTRE REGIUNILE ȚĂRII ȘI CU TOȚI VECINII

Este imperativă transformarea României într-o platformă de comerț și investiții trans-regională: lipsa conectării la infrastructurile de transport și birocrația din vămile și punctele de trecere a frontierei împiedică România să fructifice economic poziția sa strategică excepțională. 

Re-echilibrarea economică a județelor țării și transformarea României într-un hub regional necesită dezvoltarea urgentă a întregii infrastructuri naționale, pe toate căile de transport. Printre proiectele pe care le voi promova activ sunt: 

Dezvoltarea infrastructurii fizice și digitale pentru întreg teritoriul și conectarea cu regiunea și cu marile piețe internaționale.

Readucerea în prim plan a Coridorului IX de transport pan-european, legând sudul de nordul Europei, cu un traseu de 550 km pe teritoriul național (de la Giurgiu la Vicovu de Sus).

Repunerea Dunării pe harta geoeconomică a Europei, prin relansarea Coridorului VII Rin-Dunăre și a Strategiei Dunării, ambele blocate din lipsa finanțării. Finalizarea lucrărilor de infrastructură pentru extinderea navigabilității Dunării pe durata întregului an (Fast Danube 2), va permite fluxuri predictibile de mărfuri care vor transforma Dunărea într-o veritabilă axă navigabila est-vest. 

Vom negocia direct cu Bulgaria și Comisia Europeană dragarea Dunării, pentru a revitaliza Canalul Dunăre- Marea Neagră și porturile Dunărene. 

Vom stimula o mai bună conectare de țările vecine: Bulgaria și Grecia (pentru a permite racordarea la coridorul India – Orientul Mijlociu – Europa), Timișoara – Belgrad și Satu Mare – Ungaria. 

Vom stimula renașterea căii ferate românești: România are cele mai scăzute viteze de circulație pe calea ferată, din Europa (18,8 km/h transport de marfă față de 100 km/h în Suedia!). Strategia europeană este de a privilegia calea ferată, ca mijloc nepoluant de transport.

România are nevoie și de transport feroviar de mare viteză: o linie de mare viteză București-Budapesta ne va lega, în maxim 6 ore, de rețeaua europeană de trenuri de mare viteză.

Vom asigura conectarea Moldovei și Munteniei de vestul țării prin trei autostrăzi vitale.

PAȘI IMEDIAȚI

Înființarea Biroului de Securitate Economică și Reziliență în cadrul Administrației Prezidențiale.

Înființarea instituției Ombudsmanului Fiscal și a Semestrului Economic.

Transformarea Consiliului Economic și Social în Consiliul Economic, Social și de Sustenabilitate.

Constituirea Echipelor de Misiune, formate din funcționari publici de elită și cei mai buni specialiști din sectorul privat, academic și asociativ, pentru a urmări permanent stadiul îndeplinirii Angajamentelor și a Contractului de guvernare. 

Demararea procedurilor pentru înființarea Băncii BINE, a Fondului Patria și a Fondului pentru Inovare. 

Definirea de obiective și de indicatori de performanță măsurabili pentru reducerea accelerată a decalajelor de dezvoltare între urbanul mare, urbanul mic și mediul rural, inclusiv a decalajelor intraregionale; nivelul de performanță în domeniul guvernanței economice, inclusiv reducerea costului reglementării și îmbunătățirea relației stat-sector privat; nivelul de performanță în tranziția la o economie digitală, inovație și sustenabilitate.

ANGAJAMENTUL 3: O ȘANSĂ CORECTĂ PENTRU FIECARE

Investiții masive în cea mai prețioasă resursă: oamenii țării noastre

Voi decreta educația și sănătatea ca urgențe naționale.

Voi promova educația de-al lungul vieții: de la creșe de la 2 ani, până la pregătirea pentru meseriile viitorului. 

Voi promova soluțiile digitale pentru creșterea accesului la servicii medicale de calitate, inclusiv prin generalizarea Dosarului Electronic al Pacientului.

Voi încuraja un mod de viață sănătos, prin prevenție, sport de masă, suport pentru afecțiuni mintale și prevenirea consumului de substanțe periculoase. 

Voi încuraja voluntariatul, voi sprijini cultura și conservarea naturii.

Voi demonstra respect pentru vârstnicii noștri, într-o Românie care nu lasă pe nimeni în urmă.

Voi acorda atenția cuvenită demografiei, natalității și sprijinirii tinerelor familii.

“Vârstnicii sunt cei care au construit această țară. Dacă nu îi respectăm și nu le oferim o viață demnă, ce fel de societate suntem?” - MS

Realitatea în care trăiesc, în continuare, românii, este una lipsită de încredere și oportunități. Oamenii au fost trădați de o administrare a resurselor publice care nu adresează nevoile și responsabilitățile de bază în educație, sănătate sau servicii sociale. 

Statul nu a reușit să transforme creșterea economică în dezvoltare și de aceea, românii nu au șansa la o viață frumoasă, confruntându-se singuri, în schimb, cu multe probleme și provocări. 

Șansa la demnitate este refuzată multor români astăzi, în condițiile în care nu li se oferă posibilitatea de a se pregăti pentru locuri de muncă mai bune și mai bine plătite. De la educația timpurie, până la intrarea pe piața muncii, cursul unei vieți lipsite de oportunități profesionale se consolidează prin decalajele uriașe între cei bogați și cei săraci. Ascensorul social nu mai există cu adevărat în România.

Românii sunt cei mai săraci din Europa, cu cel mai ridicat nivel al populației aflate în deprivare socială și materială severă. Deși avem una dintre cele mai mari rate de proprietate din Europa, calitatea locuirii devine una dintre marile probleme actuale, cu 1 din 3 locuințe din România aflându-se într-o stare de neglijență avansată și necesitând reparații urgente, cu prețurile facturilor în creștere, iar prețul chiriei, în marile orașe, devenind prohibitiv și înregistrând creșteri anuale de aproape 20%. Orașele universitare se confruntă cu capacități insuficiente de cazare a studenților și, de asemenea, cu costuri prohibitive pentru această etapă a vieții. Frigul îi afectează pe români într-o proporție extrem de mare – 4 din 10 familii/gospodării din România nu își permit să se încălzească. Foamea îi afectează, de asemenea, pe cei mai vulnerabili dintre noi, cu 2 din 10 copii care se culcă flămânzi, în România, iar salariul minim pe economie, pentru ambii părinți, neputând acoperi coșul de cumpărături de baza al unei familii cu doi copii.

Și în domeniul sănătății, politizarea și incompetența au condus la un sistem de Sănătate capturat și ineficient, care lasă pacienții să aștepte 6 luni pentru un diagnostic de cancer sau 3 ani pentru a avea acces la terapii inovatoare, dacă acest lucru se întâmplă. Cu cele mai mici ponderi de cheltuieli din PIB pentru sănătate și prevenție și cu 1 din 3 medici români care își desfășoară activitatea profesională în străinătate, România are cel mai mare nivel de mortalitate infantilă și maternală din Europa. Nevoile nesatisfăcute în materie de asistență medicală sunt de 2 ori mai mari decât media UE, iar speranța de viață, a 3-a cea mai mică din Europa. Numărul deceselor care puteau fi prevenite este aproape dublu față de media europeană. Vârsta medie de la care încep să apară problemele de sănătate este de 57,8 ani față de 63,6 ani în Uniunea Europeană. 

Și accesul la medicamente pentru bolile cronice este, de multe ori, o problemă, ca să nu mai vorbim de faptul că mai puțin de 25% din medicamentele inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului au fost incluse pe lista medicamentelor compensate în România. 

“Accesul la echipamente și medicamente este limitat, iar cei din mediul rural sunt cei mai afectați. Sistemul de sănătate este construit pentru cei din orașe mari… Suntem într-un cerc vicios, în care pacienții sunt tratați prost în spitalele de stat, dar nu au alte opțiuni. Trebuie să reformăm complet sistemul.” - GS

Investițiile masive în oameni sunt singura soluție pentru viitor. Fără să ne concentrăm pe sănătate și educație, nu putem evolua ca țară.” - HC

ANGAJAMENTUL 3: O ȘANSĂ CORECTĂ PENTRU FIECARE

Realitatea în care trăiesc, în continuare, românii, este una lipsită de încredere și oportunități. Oamenii au fost trădați de o administrare a resurselor publice care nu adresează nevoile și responsabilitățile de bază în educație, sănătate sau servicii sociale. 

Statul nu a reușit să transforme creșterea economică în dezvoltare și de aceea, românii nu au șansa la o viață frumoasă, confruntându-se singuri, în schimb, cu multe probleme și provocări. 

Șansa la demnitate este refuzată multor români astăzi, în condițiile în care nu li se oferă posibilitatea de a se pregăti pentru locuri de muncă mai bune și mai bine plătite. De la educația timpurie, până la intrarea pe piața muncii, cursul unei vieți lipsite de oportunități profesionale se consolidează prin decalajele uriașe între cei bogați și cei săraci. Ascensorul social nu mai există cu adevărat în România.

Românii sunt cei mai săraci din Europa, cu cel mai ridicat nivel al populației aflate în deprivare socială și materială severă. Deși avem una dintre cele mai mari rate de proprietate din Europa, calitatea locuirii devine una dintre marile probleme actuale, cu 1 din 3 locuințe din România aflându-se într-o stare de neglijență avansată și necesitând reparații urgente, cu prețurile facturilor în creștere, iar prețul chiriei, în marile orașe, devenind prohibitiv și înregistrând creșteri anuale de aproape 20%. Orașele universitare se confruntă cu capacități insuficiente de cazare a studenților și, de asemenea, cu costuri prohibitive pentru această etapă a vieții. Frigul îi afectează pe români într-o proporție extrem de mare – 4 din 10 familii/gospodării din România nu își permit să se încălzească. Foamea îi afectează, de asemenea, pe cei mai vulnerabili dintre noi, cu 2 din 10 copii care se culcă flămânzi, în România, iar salariul minim pe economie, pentru ambii părinți, neputând acoperi coșul de cumpărături de baza al unei familii cu doi copii.

Și în domeniul sănătății, politizarea și incompetența au condus la un sistem de Sănătate capturat și ineficient, care lasă pacienții să aștepte 6 luni pentru un diagnostic de cancer sau 3 ani pentru a avea acces la terapii inovatoare, dacă acest lucru se întâmplă. Cu cele mai mici ponderi de cheltuieli din PIB pentru sănătate și prevenție și cu 1 din 3 medici români care își desfășoară activitatea profesională în străinătate, România are cel mai mare nivel de mortalitate infantilă și maternală din Europa. Nevoile nesatisfăcute în materie de asistență medicală, sunt de 2 ori mai mari decât media UE, iar speranța de viață, a 3-a cea mică din Europa. Numărul deceselor care puteau fi prevenite este aproape dublu față de media europeană. Vârsta medie de la care încep să apară problemele de sănătate este de 57,8 ani față de 63,6 ani în Uniunea Europeană. 

Și accesul la medicamente pentru bolile cronice este, de multe ori o problemă, ca să nu mai vorbim de faptul că mai puțin de 25% din medicamentele inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului au fost incluse pe lista medicamentelor compensate în România. 

EDUCAȚIA ȘI SĂNĂTATEA, URGENȚE NAȚIONALE

Investiția în oameni reprezintă principala cale către dezvoltare și progres. Trebuie să investim în oameni, de la creșe de la 2 ani până la pregătirea pentru meseriile viitorului, să investim în prevenție și acces la servicii medicale digitalizate.

Recrearea unei arhitecturi a oportunităților, care să îi determine pe tineri să rămână în țară și să aibă o viață împlinită, reprezintă esența socială a Angajamentului meu pentru România. 

Atât în domeniul Educației, cât și al Sănătății, este nevoie de intervenții pe mai multe planuri: investiții în infrastructură, investiții în resursa umană și formularea unor noi soluții de organizare a sistemelor instituționale pentru a fi de folos tuturor românilor. 

Șansa la un viitor mai bun depinde de educație. De la creșă până la pensie, educația îi poate ajuta pe fiecare dintre români să aibă o viață mai bună. Dar, România nu oferă astăzi această șansă majorității cetățenilor săi. Există un lung șir de eșecuri educaționale raportat fiecărei vârste. România investește doar 0,6% din PIB pentru educație timpurie și doar o familie din 10 are acces la educație timpurie (Eurostat, 2022), lansând astfel un cerc vicios de decalaje educaționale și socio-economice, care se mențin pe tot parcursul vieții. Vedem, astfel, mai departe, abandonul școlar cel mai mare din Europa, cu 1 din 5 copii, majoritatea din zonele rurale. Nici pentru cei care rămân în școală, lucrurile nu stau mai bine, cu 4 din 10 copii care nu înțeleg ce citesc la terminarea școlii și doar 4% dintre elevi cu un nivel ridicat de competență matematică. Practic, sistemul educațional din România funcționează numai pentru mai puțin de jumătate dintre elevi. Astfel, avem 1 din 5 tineri inactivi – nici nu lucrează, nici nu studiază. Meseria este brățară de aur, dar tinerii români nu mai au șansa la un viitor mai bun, neavând nici educație primară, nici șansa unei formări profesionale adaptate pieței muncii.