Programul de guvernare Dacian Cioloș 2015-2016

care sunt în curs pe toate tronsoanele paneuropene (rutiere și CF) va fi evaluat pentru a se grăbi derularea lor. Pe planul agendei europene și de politică externă, România trebuie să se poziționeze ferm în contextul geopolitic actual, care devine din ce în ce mai complex și dificil. Coeziunea politică în cadrul Uniunii Europene a fost erodată în ultimul an de crize profunde, cea a monedei euro, provocarea sistemului actual de tratate venind din partea Marii Britanii, criza fără precedent a migrației către Europa sau atacurile teroriste de mare amploare din Franța. Toate aceste crize au expus lacune în arhitectura juridică și instituțională a Uniunii, care trebuie rezolvate printr-o desăvârșire a procesului de integrare în domenii precum piața unică, moneda comună sau cadrul de funcționare a Spațiului Schengen. În același timp, ele au relevat diferențe majore de viziune între state sau blocuri de state și, pe acest fond, curentele politice de factură populist-extremistă au căpătat relevanță electorală din ce în ce mai mare și într-un număr sporit de state europene. Ca al 7-lea stat ca mărime în Uniunea Europeană, România nu trebuie să asiste pasiv la marile dezbateri de esență care se prefigurează în cursul anului 2016. România trebuie să își aleagă strategia de negociere în ceea ce privește cerințele Marii Britanii și trebuie să își fixeze poziția în gestionarea crizei migranților și în reformulările de politici europene care vor apărea inevitabil în următoarele 6 luni la nivelul regulilor de funcționare Schengen, fie pe domeniul protecției frontierelor, al integrării migranților sau al sistemului comun de azil. România își va urmări interesele ei naționale în toate aceste dezbateri, dar în același timp va promova valorile și principiile-cheie care au stat la baza Uniunii Europene. Acest Guvern va căuta alianțe de context cu acele state membre care au viziuni comune pe aceste teme și își va maximiza votul în cadrul procesului decizional. La nivel internațional, România se găsește la confluența unor fenomene globale cu urmări profunde în agenda internă sau europeană a țării. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a fost și rămâne reperul central al politici externe a României. Politica promovată de Federația Rusă în vecinătatea estică a Uniunii Europene și a României generează o instabilitate continuă, cu efect de durată, față de care România trebuie să găsească răspunsuri și strategii adaptate. Conflictul din Siria și relația Uniunii Europene cu Turcia, pe cale să fie fundamental recalibrată, vor crea oportunități de politică externă pe care România va trebui să le gestioneze cu atenție atât în formulările de poziții la nivel european, dar și în relațiile bilaterale.

II. Priorități

1. Un Guvern deschis și transparent, în dialog cu instituțiile administrației publice centrale și locale, cu societatea civilă și cetățeni — Deschiderea sistemului decizional prin facilitarea participării cetățenilor la inițiativele legislative și la elaborarea politicilor publice

— Optimizarea dialogului social tri-sau bipartid și adaptarea acestuia la realitățile economice și sociale în vederea consolidării relațiilor industriale și a menținerii coeziunii sociale

— Cultivarea unui dialog constant și eficient cu societatea civilă și mediul de afaceri

— Creșterea transparenței administrației centrale și locale, inclusiv prin accesul deschis la date publice

— Dezvoltarea platformelor online de interacțiune sistematică între Guvern și societate, inclusiv cu românii de pretutindeni

2. Afirmarea mai puternică a României ca actor strategic în plan regional, european și internațional, cu atenție specială acordată vecinătății, în deosebi celei estice și Balcanilor de Vest.