Programul de guvernare propus de Dacian Cioloș în octombrie 2021
Cuprinsul documentului
- UN GUVERN AL RESPONSABILITĂȚII NAȚIONALE
- I. Criza sanitară - măsuri urgente pentru gestionarea pandemiei.
- Măsuri pe termen scurt
- Măsuri pe termen mediu și lung
- Plan de măsuri, printre care:
- II. Criza prețurilor la energie: USR propune 4 măsuri urgente pentru reechilibrarea prețurilor la energie.
- Ne aflăm într-un context al creșterii prețurilor la energie și gaze naturale, care afectează
- FINANȚE
- ECONOMIE
- AGRICULTURĂ
- MEDIU
- ENERGIE
- Scurtă descriere a măsurii:
- APĂRARE NAȚIONALĂ
- AFACERI EUROPENE, POLITICĂ EXTERNĂ, DIASPORA
- SĂNĂTATE
- Dreptul de a alege în Sănătate
- DEZVOLTARE ȘI ADMINISTRAȚIE
- MUNCĂ
- PENSII
- SOCIAL
- FONDURI EUROPENE
- JUSTIŢIE
- INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
- Educație
- TINERET ȘI SPORT
- Sport
- Tineret
- AFACERI INTERNE
- TRANSFORMARE DIGITALĂ ȘI CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE
- Digital
- Cercetare-Dezvoltare-Inovare
- CULTURĂ
de management al resurselor umane (sub toate aspectele care vizează încadrarea, dezvoltarea, pregătirea, formarea și perfecționarea personalului din sistemul național de urgență), creșterea rezilienței comunităților, dezvoltarea relației cu societatea civilă și a componentei de relații internaționale în domeniul protecției civile.
4. Optimizarea funcțională a structurilor MAI
MAI va continua acest proces, prin reconsiderarea rolului sau comasarea unor structuri conexe, eliminarea situațiilor în care aceeași materie este gestionată de mai multe structuri, echilibrarea repartizării resurselor. Rezultatele concrete așteptate vizează îmbunătățirea sistemului de asigurare a ordinii publice, utilizarea sistemelor de monitorizare a traficului rutier întărirea capacității de funcționare și reacție a structurilor operative, eficientizarea structurilor de suport, printr-o mai corectă utilizare a resurselor, impunerea utilizării procedurilor de lucru electronice și a sistemelor de management electronic al documentelor.
5. Restabilirea locului și rolului prefectului și instituției prefectului în sistemul administrativ
Principalele două componente constituționale ale activității prefectului, ca reprezentant al Guvernului pe plan local, vizează conducerea serviciilor publice deconcentrate și asigurarea respectării legii de către autoritățile administrației publice locale. Celelalte categorii de atribuții, stabilite prin Codul administrativ sau alte reglementări, inclusiv rolul important al prefectului în sistemul situațiilor de urgență și pentru combatearea pandemei, impun reconsiderarea locului și rolului prefectului și instituției prefectului în sistemul administrativ românesc. Principalele măsuri vizează stabilirea serviciilor publice deconcentrate pe care prefectul le conduce, asigurarea mecanismelor legale concrete pentru partajarea competențelor de conducere între prefect și miniștri, asigurarea resurselor pentru buna funcționare a instituțiilor prefectului, inclusiv prin reducerea numărului de subprefecți de la 2 la 1, respectiv de la 3 la 2 în cazul Municipiului București, în condițiile în care prin OUG nr.4/2021 a fost reînființată funcția de secretar general al instituției prefectului. De asemenea, este necesară întărirea capacității administrative inclusiv prin reașezarea salarizării personalului instituției prefectului, raportat la importanța muncii desfășurate și la locul acesteia în sistemul administrativ, în condițiile în care această salarizare este situată sub nivelul personalului din structurile autoritățile administrației publice locale.
6. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice Contextul actual a arătat pericolul pe care îl generează diseminarea în spațiul public a informațiilor de tipul „Fake news”. MAI își va amplifica eforturile pentru a corecta și a completa informarea cetățeanului cu privire la evenimentele de interes, necesitatea respectării unor măsuri de protecție specifice unor situații de risc, precum și la subiecte care vizează activitatea personalului/structurilor MAI.
7. Reconsiderarea rolului instituțiilor de formare profesională ale MAI și a mecanismelor de recrutare și formare, respectiv de evoluție în carieră
Rolul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” București trebuie reconsiderat, iar transformarea instituției trebuie continuată pentru recâștigarea încrederii publice și pentru a