Programul de guvernare propus de Dacian Cioloș în octombrie 2021

moderne, realizării capacității operaționale a tuturor categoriilor de arme, pe niveluri de pregătire pentru luptă și intervenție, corelate cu misiunile specifice. Modernizarea Armatei Române şi consolidarea statutului său de partener internaţional potrivit cerinței de asigurare a parametrilor stabiliți în context NATO sunt o prioritate.

4. Securitate cibernetică - o abordare nouă, strategică, de nivel categorie de forță

Domeniul cibernetic militar a devenit o categorie de forțe similară cu cea a forțelor terestre, navale și aeriene. Prin complexitate, importanță și nivel de resurse, securitatea cibernetică trebuie să devină un obiectiv important al armatei române. La nivel de reforme, asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice este o prioritate cuprinsă în PNRR cu termen de finalizare a implementării până la 31 decembrie 2022. Obiectivul acestei reforme este de a continua procesul de consolidare a rezilienței entităților publice și private care dețin infrastructură critică împotriva riscurilor cibernetice.

5. Managementul resurselor umane și carierelor militare

Propunem elaborarea unei strategii de gestiune a carierei militare, care să ofere predictibilitate, siguranță și posibilitatea fiecărui militar de a-și gestiona cariera militară.

Este necesară conștientizarea finanțării și sprijinirii programelor educaționale (în special cele internaționale) ce au ca obiect de studiu domeniul securității, neproliferare, rezolvarea conflictelor, studii de arie, inginerie (ș.a.) pentru tinerii români ce dețin potențialul de a excela în aceste domenii.

O armată modernă necesită o rezervă de forțe în toate categoriile de arme. În acest scop, vom promova dezvoltarea și implementarea rezervei operaționale a Armatei României, precum și a unui sistem național de pregătire și instruire. Propunem elaborarea unei strategii care să conecteze sistemul de forțe active cu grupul de rezerviști și să asigure mobilizarea și regenerarea forțelor în parametri optimi de cantitate, calitate și viteză.

6. Intensificarea cooperării bilaterale în domeniul apărării și creșterea rolului strategic al României în cadrul UE și NATO

Cooperarea internațională în domeniul apărării, atât în plan bilateral, cât și în format multinațional, în cadrul organizațiilor internaționale din care facem parte, este un factor important în atingerea obiectivelor asumate de România. Unul dintre obiectivele principale ale politicii externe este consolidarea profilului României ca pilon de securitate şi stabilitate în regiune. Este necesară participarea la misiunile NATO, UE și internaționale, participarea la programele multinaționale, dar și accesarea instrumentelor și programelor NATO și UE.

7. Asigurarea prezenței militare a NATO și a SUA în regiunea Mării Negre

Un rol deosebit îl joacă Parteneriatul strategic cu SUA pentru asigurarea unei prezențe militare semnificative și adaptate obiectivelor comune româno-americane. Obiectivul nostru este ca România să pledeze și să inițieze acțiuni concrete privind prezența echilibrată pe flancuri a NATO și pentru asigurarea unei apărări colective de 360 de grade în conformitate cu deciziile finale ale celor mai recente reuniuni NATO. România este un membru- cheie pentru spațiul Mării Negre și al flancului estic al Alianței Nord-Atlantice. Perpetuarea amenințărilor hibride și a instabilității din regiune responsabilizează statul român să își intensifice eforturile de descurajare, prevenire, apărare, reziliență și articularea unui răspuns adecvat, România menținându-și statutul de furnizor și garant de securitate în Regiunea Mării Negre.

8. Dezvoltarea unui sistem național de management integrat al crizelor

România se confruntă cu funcționarea defectuoasă a proceselor de luare a deciziilor la nivelul instituțiilor statului, în calitate de manager, inclusiv al situațiilor de criza. Această situație afectează direct performanțele României, inclusiv în domeniul securității și apărării. Gestionarea crizelor se poate realiza optim doar în condițiile în care statul de drept funcționează pe baza bunelor practici, a competenței și a transparenței decizionale, respectiv prin implementarea conceptului de „bună guvernare” inclusiv în domeniul managementului crizelor. Actualul sistem național pentru gestionarea crizelor pune accentul pe reacție și mai puțin pe prevenire.