Programul de guvernare al cabinetului Florin Cîțu, 2020-2024

cadrul administrației publice, respectându-se toate exigențele protecției datelor cu caracter personal;

• Fără dosare și cozi la ghișee - Toate aprobările și avizele să poată fi solicitate și obținute electronic. Dacă instituția emitentă nu are un sistem electronic dedicat în care ele să poată fi încărcate, atunci să fie implicită comunicarea prin poștă electronică;

• Fără incertitudine fiscală - Combaterea incertitudinii fiscale prin modificarea codului de procedură fiscală astfel încât atunci când o normă fiscală este vagă, ambiguă sau neclară, ea va trebui interpretată în favoarea contribuabilului. Astfel vom stimula chiar parlamentul și administrația fiscală să își dorească norme fiscale cât mai clare.

• Interconectarea bazelor de date publice, crearea de one-stop-shop-uri virtuale, simplificarea accesului și încurajarea folosirii semnăturii electronice, promovarea conceptului de „pașaport” administrativ;

• Instituirea prevenției și a rolului formativ ca regulă clară de evitare a abuzurilor instituțiilor de control ale statului;

• Fiecare instituție cu atribuții de control, dar cu deosebire ANAF va elabora și aduce la cunoștința agenților economici buletine informative lunare cu prevederile legale și tematicile de control, astfel încât întreprinzătorii să fie informați adecvat;

• Simplificarea formulelor de calcul a obligațiilor fiscale, respectiv definirea clară și neinterpretabilă a deductibilităților fiscale, în vederea determinării corecte a bazei impozabile;

• Combaterea fermă și nediscriminatorie a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Cele două nu sunt doar o problemă a statului (diminuarea resurselor financiare), ci și a antreprenorilor cinstiți care trebuie să performeze într-un mediu competitiv distorsionat și lipsit de etică.

• Punerea în practică a testului IMM în evaluarea preliminară a viitoarelor acte normative - Vom realiza un indicator privind contribuția fiecărei societăți la bugetele de stat pentru a avea o imagine globală a câștigului pe care îl are statul de pe urma IMM-urilor care nu contribuie doar cu impozit pe venit/profit, ci și cu TVA și impozite pe muncă prin activitatea economică pe care o generează.

• Implementarea legii holdingurilor - Îndelung discutată și așteptată de oamenii de afaceri și de antreprenori, aceasta este în prezent blocată. Vom implementa această lege tocmai pentru a încuraja antreprenorii români să-și înființeze societăți tip holding în România și nu în afara țării, repatriind în acest fel capitaluri care astăzi stau în state cu legislație mai permisivă.

• Paritate stat-cetățean/antreprenor în privința consecințelor ce decurg din neîndeplinirea obligațiilor;

• Crearea unor mecanisme judiciare rapide și eficiente de rezolvare a cauzelor de natură comercială (inclusiv insolvență) și de executare a hotărârilor judecătorești;

• Digitalizarea interacțiunii cu statul român - Vom aduce instituțiile statului în secolul 21 prin dezvoltarea serviciilor publice digitale și interconectarea instituțiilor statului astfel încât statul să funcționeze ca o singură instituție, pentru beneficiar. Pornim de pe ultimul loc în UE la digitalizare și va trebui nu numai să oferim modalitatea de a interacționa cu instituțiile statului prin comunicații electronice, dar și să oferim formulare precompletate să creștem numărul de solicitări care se pot rezolva exclusiv online și să oferim mai multe tipuri de servicii digitale pentru întreprinderi.

II. Susținerea accesului la finanțare

Mediul de afaceri românesc este marcat de un grad de intermediere financiară extrem de redus, de cca. 26%, ceea ce plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană (media 83%) și mult