11. Digitalizare accelerată
La momentul declanșării pandemiei de Covid-19, România se situa pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020 (datele sunt la nivelul anului 2019). Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică (2019/2018) în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație a fost cauzată de lipsa de interes a fostelor guverne și lipsa unei planificări precise a procesului de digitalizare, de instabilitatea de la nivelul instituțiilor responsabile, dar și de lipsa de asumare guvernamentală a acestei priorități. Începând cu luna noiembrie 2019, procesul de digitalizare a devenit una dintre principalele priorități, reflectată prin înființarea unei autorități centrale, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), cu obiectivul principal de coordonare a procesului de transformare digitală a economiei și societății românești. Acest obiectiv reprezintă un element fundamental în vederea implementării noului model de dezvoltare a României și realizării convergenței cu statele europene mai avansate. Chiar dacă România înregistra la nivelul anului 2019 cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care analiza europeană de la nivelul anului 2019 arăta că aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare. Cauzele care stau la baza dezvoltării precare a serviciilor publice electronice în România sunt: lipsa unei arhitecturi IT eficiente și eficace, lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronic; insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice și lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficace pentru susținerea serviciilor publice electronice Platforme IT cheie din Romania care deservesc direct cetățenii și companiile, alături de altele cu specific mai degrabă sectorial, sunt: S istemul Național de Achiziții Publice; Sistemul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru emiterea extraselor de carte funciară; P ortalul instanțelor de judecată; Registrul Comerțului online (portal ONRC); Sistemul informatic al Ministerului Finanțelor Publice și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Atât la nivel central, cât și la nivelul administrațiilor locale, există o eterogenitate privind inițiativele singulare de dezvoltare platforme și sisteme IT prin intermediul cărora cetățenii beneficiază de interacțiunea cu instituțiile publice exclusiv online, neexistând o coordonare și o standardizare în acest sens la nivel național. Există totodată platforme IT relevante cu rol orizontal, național cu rol de consolidare a e-guvernării, care însă nu au fost suficient dezvoltate, populate, exploatate și promovate înainte de pandemie, dar care au fost exponențial eficientizate prin suportul ADR în cursul anului 2020: Sistemul electronic național, Sistemul național electronic de plată online a taxelor și impozitelor (Ghiseul.ro), Punctul de contact unic electronic. Până la sfârșitul anului 2019 nu a existat un inventar la nivelul Guvernului privind toate serviciile publice puse la dispoziția cetățenilor și persoanelor juridice private cu ajutorul căruia să se poată realiza o evaluare exhaustivă a măsurii în care acestea dispun de platforme electronice deschise interacțiunii cu beneficiarii și mai mult pentru a crea un roadmap al digitalizării serviciilor publice. Guvernul liberal a reușit să transforme criza pandemiei de Covid-19 într-o șansă de a impulsiona procesul de digitalizare al administrației publice. S-au luat măsuri de ordin legislativ, tehnic și administrativ, fiind adoptate multiple acte normative cu rol de reglementare și suport al procesului de digitalizare. S-au eficientizat și extins platformele IT relevante cu rol orizontal, la nivel național, de consolidare a e-guvernării (Ghiseul.ro, PCUe), s-au creat platforme web și aplicații pentru a oferi sprijin și informare corectă pentru cetățeni și companii privind gestionarea pandemiei Covid-19, s-a accelerat procesul de implementare a marilor proiecte de digitalizare ale instituțiilor care furnizează servicii publice și s-au eficientizat procese administrative, în raport cu cetățenii, mediul de afaceri și interinstituțional.