III. Digitalizarea administrației publice

III. Digitalizarea administrației publice Digitalizarea administrației publice, mult întârziată în România, este unul dintre obiectivele centrale ale Guvernului. În acest domeniu provocarea majoră pe care și-o asumă guvernul, este depășirea în următorii 4 ani a mai multor etape ale transformării digitale a guvernării și administrației publice, astfel încât să acționeze pe baza principiilor de guvernare inteligentă (Smart Government), caracterizată de administrație bazată pe date (data-centric) și care să poată utiliza instrumente de analiză și predicție precum inteligența artificială. Tehnologiile digitale vor permite inovarea și vor menține administrațiile publice adaptabile și adecvate misiunilor lor, contribuind la îmbunătătițiri majore ale eficienței și eficacității administrării și ale furnizării de servicii publice. Obiectivul Guvernului va fi de a încuraja și sprijini administrația publică atât la nivel central cât și local de a-și optimiza continuu serviciile furnizate către cetățeni și întreprinderi prin utilizarea de soluțiile inovatoare. „Digital first” este principiul după care administrațiile publice de la toate nivelurile vor fi obligate să-și proiecteze politicile și strategiile. O abordare unitară la nivel național privind reutilizarea datelor publice va guverna modul de lucru și interacțiunea în interiorul administrației publice, dar și al sistemului public cu cel privat. Administrațiile publice trebuie să se conecteze la spațiile de date pentru a reutiliza datele existente in vederea fundamentării deciziilor în domeniile strategice și, totodată, să producă datele și infrastructura necesare, astfel încât să faciliteze reutilizarea acestora de către organizațiile din sectorul public și privat în vederea creșterii competitivității economice. Administrația publică va avea rolul de motor al cererii de tehnologii digitale, promovând încrederea în utilizarea noilor tehnologii (de exemplu, AI și Big Data) și demonstrând că schimbul și prelucrarea avansată de date, prin asigurarea unui cadru legal și etic, pot fi făcute într-un mod sigur și cu impact pozitiv major asupra economiei și societății. În vederea sustinerii acțiunilor mentionate mai sus, vor fi exploatate sinergiile rezultate din utilizarea și implementarea următoarelor instrumente și măsuri: elaborare și adoptarea de strategii și cadru normativ de translatare a documentelor europene privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, AI și cloud; realizarea unui inventar sau registru al tuturor serviciilor publice (furnizate de administrația publică centrală și locală) și analiza gradului de sofisticare digitală curentă al acestora, necesare pentru cuantificarea corectă a decalajului de digitalizare a administrației publice românești față de modelele de succes în domeniu la nivel internațional și monitorizarea progresului în timp care este în curs de realizare; implementarea politicii publice privind e-guvernarea 2020-2030; alocarea și utilizarea de fonduri structurale și naționale care sprijină consolidarea capacităților administrației publice și buna guvernare. Digitalizarea administrației publice se va baza pe asigurarea celor patru piloni esențiali, cu rol strategic, ai arhitecturii digitale funcționale a administrației publice, care creează cadrul pentru dezvoltarea de servicii electronice în mod descentralizat la nivelul oricărei instituții. Aceste patru măsuri au fost implementate în alte țări cu ani în urmă: identificarea electronică, interoperabilitatea, platforma unică de acces la serviciile publice online, respectiv infrastructura de tip cloud. În termeni de măsuri concrete, acțiunea guvernamentală se va organiza pe două direcții: 1. Din perspectiva arhitecturii IT guvernamentale: I mplementarea principiului once only și a arhitecturii de interoperabilitate bazată pe un management de API-uri puse la dispoziție de toate instituțiile publice care dețin registre de date naționale. Acest demers va urmări identificarea tuturor registrelor de baza și crearea unui mecanism pentru amendarea acestei liste, asigurarea infrastructurii tehnice pentru ca accesul la regiștrii de bază sa să se realizeze rapid, sigur și flexibil, asigurând integritatea, disponibilitatea si confidențialitatea datelor; În paralel, se va generaliza și se va utiliza în masă semnătura electronică a funcționarilor din administrația publică, astfel încât aceștia să poată comunica digital cu firmele, scăzând timpul de reactie și corectarea timpurie a unor posibile greșeli; Introducerea unui sistem de identitate electronică care va permite interacțiunea completă la distanță cu administrația publică, cu efectul clar al scăderii costurilor, folosind o identitate unică și un mecanism de autentificare de tip SSO (single Sign On), inclusiv înrolarea pe această platformă de identificare online putându-se realiza la distanță. Va rezulta un sistem care permite interacțiune zero la ghișeu pentru cetățean încă de la înrolare, obținându-se o reducere a costurilor de implementare de noi platforme și un nivel ridicat de securitate pentru toate serviciile publice oferite online. Această schemă de e-identitate va fi notificată la nivelul UE și integrată cu nodul de comunicare transfrontalieră europeană eIDAS. Sistemul național de identitate electronică va fi deschis, pregătit să integreze noi tipuri de identități și inclusiv să asigure tranziția spre sisteme care presupun utilizarea unor mecanisme de tip SSI (Self-sovereign identity); Operaționalizarea efectivă a unui punct de contact unic electronic pentru cetățeni și companii prin refacerea PCUe și integrarea acestuia cu sistemul național de plăți, ghiseul. ro, într-o platformă unică pentru cetățeni. Prin includerea tuturor serviciilor electronice disponibile și accesibilizarea lui prin schema de e-identitate națională, conform cadrului normativ european, serviciile publice electronice vor fi disponibile si accesibile si transfrontalier pe baza nodului eIDAS. În plus, acest demers va crește vizibilitatea serviciilor publice, având ca principal efect scăderea timpului pentru căutarea informației de către firme și se va obține unificarea practicii administrative în relația cu firmele și cetățenii; Pe termen mediu și lung, se va demara migrarea serviciilor publice într-un cloud guvernamental, ceea ce va crește disponibilitatea, dar și ergonomia de utilizare a serviciilor publice digitale, efectul fiind de scădere a costurilor firmelor în interacțiunea cu statul și pe termen lung chiar a nevoilor de finanțare a unor servicii eterogene scăzând presiunea pe bugetul public și indirect pe firme. 2. Din perspectiva sistemelor informatice care operează efectiv livrarea de servicii publice: SISTEME INFORMATICE PENTRU LIVRAREA SERVICIILOR PUBLICE

1. 0Original