9. MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII

La momentul declanșării pandemiei de Covid-19, România se situa pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) pentru 2020 (datele sunt la nivelul anului 2019). Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică (2019/2018) în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație a fost cauzată de lipsa de interes a fostelor guverne și lipsa unei planificări precise a procesului de digitalizare, de instabilitatea de la nivelul instituțiilor responsabile, dar și de lipsa de asumare guvernamentală a acestei priorități. Începând cu luna noiembrie 2019, procesul de digitalizare a devenit una dintre principalele priorități, reflectată prin înființarea unei autorități centrale, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), cu obiectivul principal de coordonare a procesului de transformare digitală a economiei și societății românești. Acest obiectiv reprezintă un element fundamental în vederea implementării noului model de dezvoltare a României și realizării convergenței cu statele europene mai avansate. Chiar dacă România înregistra la nivelul anului 2019 cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care analiza europeană de la nivelul anului 2019 arăta că aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare. Cauzele care stau la baza dezvoltării precare a serviciilor publice electronice în România sunt: lipsa unei arhitecturi IT eficiente și eficace, lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronic; insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice și lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficace pentru susținerea serviciilor publice electronice. Platforme IT cheie din Romania care deservesc direct cetățenii și companiile, alături de altele cu specific mai degrabă sectorial, sunt:  Sistemul Național de Achiziții Publice;  Sistemul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru emiterea extraselor de carte funciară;  Portalul instanțelor de judecată;  Registrul Comerțului online (portal ONRC);  Sistemul informatic al Ministerului Finanțelor Publice și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Viziunea pe termen mediu privind transformarea digitală a României (Smart Government), caracterizată de administrație bazată pe date (data-centric) și care să poată utiliza instrumente de analiză și predicție precum inteligența artificială. interoperabilitatea, platforma unică de acces la serviciile publice online respectiv infrastructura de tip cloud. În termeni de măsuri concrete, acțiunea guvernamentală se va organiza pe două direcții: Cercetare, dezvoltare, inovare (CDI) Obiective specifice și măsuri de implementare Măsurile propuse sunt: