Aceste măsuri vor conduce la:

Aceste măsuri vor conduce la: • atragerea și stabilizarea anual a 100-150 de cercetători români din diaspora și/sau cercetători din străinătate, prin proiecte CDI cu durata de 5 ani; • creșterea investițiilor în infrastructuri de cercetare în vederea valorificării oportunităților de integrare în infrastructurile pan – europene de cercetare (ESFRI) pentru asigurarea unei funcționări sustenabile; • reforma profundă a INCD-urilor în vederea racordării la prioritățile strategice ale Spațiului European al Cercetării. Toate aceste măsuri vor fi finanțate prin intermediul Planului Național de Relansare și Reziliență; • dezvoltarea resurselor umane înalt calificate în cercetare care să deschidă direcții de cercetare noi sau să aducă un plus de performanță celor existente, să formeze grupuri de cercetare solide, să atragă la rândul lor alți cercetători din diaspora și, nu în ultimul rând, să atragă noi fonduri de cercetare. Se urmărește ca proiectele de resurse umane finanțate să atragă fonduri în cuantum echivalent, sau mai mare decât bugetul alocat, din programul Orizont Europa și din parteneriatele europene CDI. Dublarea fondurilor atrase din Orizont Europa în raport cu fondurile atrase din Orizont 2020, până în 2024 prin asigurarea unui cadru stimulativ pentru o participare de succes la programul cadru al UE Orizont Europa și a valorificării excelenței în domeniul infrastructurilor pan–europene de cercetare găzduite de România pentru a deveni partener activ în cooperarea transnațională în Spațiul European de Cercetare. Participarea României la Programul Orizont 2020 (2014-2020) este modestă fiind comparabilă, din punct de vedere al sumelor atrase, cu cea a Estoniei, cu 214,8 milioane EUR atrase din bugetul Orizont 2020 și 787 contracte semnate în care sunt 1190 parteneri români. Această situație a fost generată, în principal, de subfinanțarea cercetării din fonduri publice, dar și de dificultățile în atragerea fondurilor private în cercetare și inovare, și de lipsa unor politici naționale susținute care să stimuleze activitatea CDI. Toți acești factori au produs efecte negative în sistemul românesc de CDI și au determinat un regres în ceea ce privește majoritatea indicatorilor din Datele Statistice privind Inovarea Europeană (European Innovation Scoreboard 2019). Astfel, România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană din cauza reducerii numărului de cercetători cu 4,6% în raport cu 2017, a investiției firmelor private în activități CDI cu 51% în raport cu 2011, și a numărului de IMM-uri implicate în procesul de inovare cu 42,5% în raport cu 2011. România este, în acest moment, clasificată ca inovator modest (cu mai mult de 50% decalaj față de media UE).

1. 0Original