Încurajare

Încurajare Pentru a încuraja dezvoltarea sectorului IT&C, a fost eliminat impozitul pe venitul IT-știlor cu studii superioare. Această măsură, împreună cu o creștere economică susținută a României, a făcut ca, în ultimii 2 ani, ponderea în PIB a sectorului IT din România să o depășească pe cea a agriculturii și să fie în jurul valorii de 6%. Începând cu 2017, propunem extinderea neimpozitării venitului și pentru IT-stii cu studii medii, dar și pentru medici și toți cei care lucrează în cercetare. În felul acesta IT-ul, cercetarea și sănătatea vor deveni domeniile care vor putea să aibă cea mai mare creștere în cazul contribuției acestora la PIB. Tot o formă de încurajare o reprezintă din punctul nostru de vedere, eliminarea tuturor taxelor de la Registrul Comerțului, fapt care va duce la creșterea cu 30% a numărului de firme înregistrate anual în România și, de ce nu, a dezvoltării domeniilor de activitate pentru cele existente. Cele 20 de taxe eliminate de la Registrul Comerțului fac parte din cele 102 taxe nefiscale care nu se vor mai plăti din primul trimestru al anului 2017 și al căror impact net în PIB este de doar 0,1%. Încurajarea accederii tinerilor în agricultură o vom face prin modificarea legislației, astfel încât, pentru cel puțin 3 tineri, cu vârste mai mici de 40 de ani, în primii 4 ani de la angajare, obligațiile angajatului și ale angajatorului aferente acestor salarii să fie suportate de la bugetul de stat (contribuție și impozit pe venit). În domeniul investițiilor vom încuraja atât mediul de afaceri cât și administrațiile publice locale și centrale să dezvolte cât mai multe șantiere pentru proiecte utile societății. Prin FSDI, fonduri europene, investiţii publice, țintim să atingem, în următorii 4 ani, investiții de peste 250 mil lei în plus față de cele din prezent. Toate acestea vor duce la dezvoltarea mediului de afaceri, care va trebui să furnizeze atât forță de muncă, cât și utilaje, materiale etc. pentru realizarea acestor investiţii. Tot pentru încurajarea mediului de afaceri, propunem reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10% și a contribuțiilor de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018. În acest fel, costurile pe muncă vor scădea de la 175 € cât sunt în prezent pentru plata a 100 € net, la 161 €. În agricultură, pentru a încuraja lucrarea terenului agricol, ne propunem ca, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe terenul agricol lucrat să fie eliminat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv. Și pentru că o altă cauză a menținerii agriculturii la un nivel slab dezvoltat o reprezintă parcul auto redus și învechit al tractoarelor si utilajelor agricole, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul va fi 0 si pentru acestea. Rezultatul aplicării reducerii impozitului pe dividende de la 16% la 5% prin noul Cod Fiscal propus de Guvern și anume creșterea veniturilor din impozitul pe profit cu 7% după primul semestru al anului acesta, ne-au determinat să continuam în aceeași direcție și să propunem eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2018. Această măsură va determina, printre altele, și creșterea atractivității pieței de capital românești, dar și la consolidarea României ca fiind țara din Uniunea Europeană cu cea mai mică povară fiscală. Nu numai marile companii sau cele medii vor fi încurajate să se înființeze și să-și dezvolte activitatea în România, ci și microîntreprinderile și cei cu activități independente. În acest sens, microîntreprinderile care au între 1 și 9 angajați vor plăti un impozit pe cifra de afaceri de doar 1%, atâta timp cât CA nu va depăși plafonul de 500.000 euro. În prezent, microîntreprinderile care depășesc plafonul de 100.000 € plătesc 16% impozit pe profit, iar cele care au doar un angajat plătesc 2% din cifra de afaceri. Pentru că această măsură nu are un impact bugetar negativ, ea va fi implementată încă de la 1 martie 2017. Cei cu activități independente, atât PFA cât și alte tipuri de persoane juridice vor datora impozit pe venit 10%, față de 16% în prezent, iar contribuțiile sociale și de sănătate se vor plăti doar ca persoană fizică și nu pe activitatea desfășurată. CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar CASS-ul se va plăti integral ca persoană fizică, la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul de activități desfășurate. CASS nu se va plăti de către persoanele care realizează veniturile independente dar care sunt scutite de plata acestei contribuții (pensionari, persoane cu handicap, tineri, persoane aflate în întreținere etc). Toate acestea vor permite ca cei cu activități independente să nu mai fie nevoiți să depună raportări lunare sau trimestriale ca în prezent, ci acestea să se depună o singură declaraţie pe an, în primul trimestru al anului următor obținerii veniturilor. Familiile vor fi încurajate să aibă si sa crească cât mai mulți copii prin acordarea a 1.600 lei/ an pentru fiecare copil. Aceasta sumă se va acorda familiilor cu venituri lunare mai mici de 5.000 lei/luna. Pentru familiile cu venituri lunare cuprinse intre 5.000 si 10.000 lei suma pentru fiecare copil scade la 1.200 lei/an. În ambele situații insa, vor putea beneficia de acești bani doar copiii ale căror absente nemotivate nu depășesc 10% din totalul orelor de curs. Încurajăm astfel creșterea nivelului de educație al tinerilor și totodată reducerea abandonului școlar în rândul celor care astăzi, în principal din motive financiare, se afla în aceasta situație. Și mobilitatea salariaților este încurajată prin programul de guvernare, aceasta și pentru că în prezent în România există peste 16.000 de locuri de muncă disponibile în zone în care șomajul este redus și deci, forța de muncă disponibilă puțină. Prin susținerea a 75% din cheltuielile aferente chiriei și plății utilităților, dar nu mai mult de 900 lei/ lună pentru salariații care își găsesc un loc de muncă la o distanță mai mare de 50 km față de domiciliul lor, ne propunem nu doar să ocupăm locurile de muncă disponibile în prezent, dar și să reducem dependența populației de anumite zone geografice. Salariații care vor beneficia de această reducere vor fi cei ale căror venituri familiale lunare sunt mai mici de 5.000 lei. Pentru încurajarea industriei auto, mai bine zis, producerea de mașini electrice, dar si pentru a ne respecta obligațiile asumate in cadrul UE, vom extinde programul pentru finanțarea stațiilor de alimentare pentru mașini electrice astfel încât, la 1 ianuarie 2020, pe teritoriul României, să fie funcționale cel putin 20.000 de puncte de alimentare instalate în rețea. Concomitent vom extinde și Programul Rabla destinat achiziției de mașini electrice astfel încât, în perioada 2018-2020, peste 100.000 de români să beneficieze de acest program și să-și achizitioneze o mașină electrică. Valoarea voucherelor pentru o mașină electrică va fi de 10.000 euro. Administrațiile publice locale vor fi încurajate să participe la Programele prezentate mai sus pentru ca aceste stații să fie cât mai uniform repartizate pe teritoriul țării. Tot pentru a avea o dezvoltare armonioasă, primăriile vor avea un buget minim de funcționare și dezvoltare în fiecare an. Pentru 2018, nivelul minim va fi de 750 lei aferent fiecărui locuitor. Totodată, începând cu 2017, bugetul de stat va prelua plata în totalitate a însoțitorilor persoanelor cu handicap. Pentru a încuraja dezvoltarea localităților, impozitul pe venit va fi vărsat integral in bugetele administrațiilor publice locale începând cu 1 ianuarie 2018.

1. 0Original