Echitate

Echitate În ceea ce privește salariul minim, acesta va crește cel puțin o dată pe an, așa cum se întâmpla în toate țările dezvoltate din Europa: Franța, Germania, Italia, Olanda (de două ori pe an). Astăzi în România munca este răsplătită cu 32% - 34% din totalul valorii producției obținute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit și recuperarea investiției, primește 55% - 57%. Ținta pentru 2020 o reprezintă depășirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producție. În Europa, media este de 50% - 50%. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 1.450 lei in 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 și 1.750 lei în 2020. Începând cu 2018, ca urmare a modificării bazei de calcul a salariului brut, 1.550 va fi echivalent cu 1.900 de lei, 1.650 va fi echivalent cu 2.025 de lei iar 1.750 cu 2.150 de lei. Valorile de mai sus reprezintă o variantă pesimistă (minimă) fiind foarte posibil ca acestea sa fie mult mai mari, în funcție de evoluția economică a României. Echitatea trebuie să fie și pentru pensionari, alături de salariați și celelalte categorii sociale. De aceea punctul de pensie va crește în următorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei și la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei. Această creștere a pensiilor îi va avantaja nu doar pe pensionarii de astăzi, ci și pe salariații de astăzi-pensionarii de maine, care vor fi încurajați să lucreze în România știind că la pensie vor avea un fond puternic finanțat, care să le asigure o bătrânețe liniștită. La toate acestea trebuie să adăugăm și faptul că astăzi alocarea pentru pensii reprezintă 7,5% din PIB în România, în timp ce în restul Europei media este de 14%. Una dintre măsurile importante de restabilire a echității o vizăm și în ceea ce privește impozitarea transferului proprietății, dar și a profitului. În ceea ce privește transferul proprietății, în prezent tranzacțiile cu valoare mai mică de 200.000 lei sunt impozitate cu 2% sau 3% în funcție de vechimea proprietății, iar cele mai mari de 200.000 lei sunt taxate cu 1% + 4.000 lei sau 2% + 6.000 lei, în funcție de vechimea proprietății. Propunerea Guvernului este ca de la 1 martie 2017 tranzacțiile sub 450.000 lei să nu se mai impoziteze, în acest fel încurajând vânzarea imobiliarelor în principal, dar și creșterea industriei de construcții, orientată spre construcția de locuințe. Pentru tranzacțiile mai mari de 450.000 lei se va aplica doar 3% pentru diferența dintre valoarea tranzacționării proprietății și pragul de 450.000 lei. În ceea ce privește impozitarea profitului, o restabilire a echității considerăm noi că reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse naturale și neprelucrate în România, cu cel puţin 20%, prin adoptarea noii legi a redevenţelor, cel târziu, la finalul anului 2017. Vom urgenta aplicarea Directivei 1164/2016 a Comisiei Europene, care prevede impozitarea profiturilor multinaționalelor în țările în care acestea se produc, sau vom introduce alte măsuri care să determine reechilibrarea bugetului prin încasarea în România a sumelor obţinute sub formă de profit, cum ar fi extinderea aplicării impozitării veniturilor pentru toate companiile din România, începând cu 01 ianuarie 2018, fără însă a încălca normele europene în vigoare. Și în domeniul sănătății și al protecției sociale va trebui să restabilim echitatea între pacienți, majoritatea dintre ei cu venituri reduse, și stat. Astăzi aceştia sunt consideraţi un capitol în buget, punându-se de la început plafon privind numărul maxim de pacienți ce pot fi tratați într-un an. Adică spune statul - anul acesta putem să tratăm doar 10.000 de pacienți de hepatita C, spre exemplu. Și așa se întâmplă pentru oricare altă boală gravă. Lucru care nu mai poate fi tolerat și pe care îl vom schimba. Soluția pe care Guvernul o propune este aceea de a aduce în prim-plan prevenția și tratamentul în cadrul construcției bugetului de stat și alocarea integrală a sumelor necesare rezultate din solicitările făcute până în prezent pentru o anumită categorie de boală, dar și a estimărilor făcute de specialiști a ceea ce va rezulta că este necesar de tratat imediat, în urma screening-urilor gratuite ce se vor face pentru depistarea precoce a bolilor, în România, în următorii 4 ani de zile. Pornind construcția Bugetului General Consolidat al statului de la acoperirea în întregime a dezideratului prezentat anterior, chiar și făcând unele reduceri cu cheltuielile cu bunuri și servicii, substanțiale chiar în unele zone, ne vom asigura că vom avea din ce în ce mai puțini oameni bolnavi și la fel de important, românii vor ști că atât ei cât și familiile lor au asigurată acoperirea tuturor cheltuielilor în cazul apariției unei boli. În acest capitol bugetar se vor prevedea sume și pentru toate tratamentele inovative care apar anual în lume, cu rezultat cert. Un exemplu de succes îl reprezintă medicamentul ce tratează bolnavii de hepatita C și care a fost asigurat gratuit încă din 2015 de către România, fiind printre primele 10 țări din Europa care au introdus acest tratament și care a însănătoșit și continuă să însănătoșească peste 99% din pacienții cu hepatita C fibroza grad 4, care îl urmează. Deși anul acesta trebuia demarat și programul pentru cei cu hepatita C fibroza gradul 3, acest lucru nu s-a întâmplat. Cu siguranță, în prima lună a guvernării noastre vom demara acest program pentru cei cu hepatita C fibroza grad 3.

1. 0Original