Competență

Competență Vom lăsa viitorului guvern, la expirarea mandatului nostru, un parcurs de țară și o legislație modificată, care să explice oamenilor care va fi traseul României în următorii 15 - 20 de ani, nu doar de la un an la altul, precum în prezent. Vom începe prin introducerea bugetelor (proiecţiilor) multianuale, mai întâi pe 2 ani, apoi pe 4 ani alături de o programare bugetară pe 10 ani și în final 20 de ani. În acest fel, investițiile în infrastructura de orice fel: rutieră, medicală, energetică, să fie planificate și gândite cu mulți ani înainte, astfel încât șansa lor de a se înfăptui să crească. Vom continua apoi prin planificarea din timp a proiectelor prin care statul poate ajuta mai bine antreprenorii care activează pe piața românească, pentru a determina expansiunea activității acestora, urmată în mod firesc de creșterea numărului de angajați. Prin astfel de măsuri țintim atingerea a două obiective prioritare și anume reducerea șomajului sub 3% până în 2020, dar și întoarcerea acasă a cât mai multor români. O mare parte din creșterea economică a României în următorii 4 ani este bazată pe succesul atragerii de fonduri europene. În niciun an din perioada 2007 - 2011 și 2016 nu s-a depășit procentul de 2% absorbție fonduri europene. Singura perioadă în care s-au atras peste 75% din fondurile europene disponibile a fost 2012 - 2015, când PSD şi ALDE au fost la guvernare. Prin simplificarea formularelor și a documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum și prin reducerea timpilor de așteptare pentru aflarea rezultatului, până la o săptămână sau chiar o zi în unele cazuri, ne propunem ca, în viitoarea guvernare, să atragem peste 72,5% din fondurile disponibile pentru perioada 2014 - 2023. Diferența până la 100% va fi absorbită în perioada 2021 - 2023. Atingerea acestui procent, asemănător cu cel realizat în guvernarea trecută, va însemna că peste 92 mld. lei vor intra în economia României prin investiții, în următorii 4 ani, din fonduri europene. Aceste sume, împreună cu investițiile din FSDI și cele din Bugetul General Consolidat vor fi prioritizate, astfel încât să contribuie la reducerea cu peste 15% a decalajului rural - urban, precum și a celui dintre zonele urbane mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Totodată, prin distribuirea cu prioritate a resurselor statului în direcția creșterii clasei de mijloc din România, ne propunem să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie cu peste 1,5 mil, după ce tot noi am reușit ca în perioada 2012 - 2015, conform Eurostat, să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie, de la 8,6 mil la 7,4 mil, adică cu 1,2 mil de persoane. Prin graficul de mai jos se va vedea că doar în patru perioade România a avut creștere economică. În trei perioade, când a guvernat PSD, toate de altfel, și una singură când România a fost condusă de guvernul Tăriceanu, dar susținut în Parlament de către PSD. În toate celelalte perioade și anume în guvernările PNL, PDL, PNTCD, reprezentând dreapta spectrului politic, România a înregistrat scăderi economice, pierzând aproape tot ce se acumulase în perioadele cu creștere economică. Rămânând tot în sfera competenței, aceasta se poate constata și din reușitele în ceea ce privește colectarea mai bună a taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat. Astfel, cel mai mare grad de colectare a fost realizat în 2015 și anume 32,8% din PIB. În 2016 gradul de colectare va coborî pentru prima dată, după 15 ani, sub 30% din PIB. Introducerea performanței bazate pe competență se va face și prin depolitizarea structurilor administrative, de la nivel de subsecretar de stat în jos, dar și prin transparentizarea concursurilor pentru posturile de management – dar nu numai - și organizarea acestora astfel încât persoanele ce vor conduce instituțiile publice să fie selectate pe bază de proiecte de management, care apoi să poată fi ușor de urmărit dacă au fost puse în aplicare. Inter-operabilitatea prin sisteme informatice a tuturor instituțiilor statului, până cel târziu la finalul anului 2018, va face ca în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, să se reducă cu cel puțin 90%, față de cel din prezent. Ultima măsură, dar nu cea din urmă, prezentată în programul economic de guvernare este aceea că vom elimina normele din legile ce urmează a fi adoptate pentru că “ce nu poți explica în lege, nu poți explica nici norme”. Acest lucru va duce la o claritate mai mare a legislației, dar și o simplificare a acesteia. Propunem în program măsuri privind implementarea unui Plan de raţionalizare a cheltuielilor publice, cu următorii piloni: auditul funcţiilor guvernamentale (administraţie centrală şi locală); informatizarea accelerată a administraţiei publice centrale şi locale; accelerarea prioritizării investiţiilor publice, normative corect fundamentate pentru lucrările suportate din cheltuielile bugetare de capital; revizuirea subvenţiilor acordate companiilor de la bugetul de stat. Se va prefera acordarea de subvenţii condiţionate, toate subventiile de la buget catre companiile publice vor fi condiționate de programe de ajustare pe care le vor adopta pentru a-şi îmbunătăţi performanţa financiară, cu sancţiuni şi restructurări în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite; introducerea contractelor de performanţă în toate instituţiile publice şi companii de stat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat); Optimizarea spaţiilor aparţinând sectorului public; Optimizarea spaţiilor de birouri. Economii la buget putem obține și din eficiența mai ridicată a alocării cheltuielilor publice. Astfel, propunem plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (- 5% / 10% anual din partea rămasă după excluderea cheltuielilor cu sistemul sanitar şi a utilităţilor). În vederea împăcării nevoii de creştere economică cu nevoia consolidării sustenabilității fiscal bugetare, propunem emiterea de obligațiuni pe termen mediu și lung pentru populație și ulterior pentru alte entități. Îmbunătăţirea guvernanţei corporative în companiile de stat este una dintre reformele structurale ce merită a fi luate în considerare pentru implementare. Propunem reforma managementului privat la companiile de stat din domenii strategice (cu contracte standard, criterii de performanță și plată în funcție de performanță). În vederea măririi eficienţei lucrărilor de investiţii publice, propunem crearea unei proceduri de monitorizare a contractelor de servicii publice, care să rezulte în întocmirea unei “Liste negre” pentru firmele care lucrează cu bani publici și care nu respectă prețul inițial, termenele sau nu livrează produsul achiziționat. Sancțiunile trebuie să meargă până la interzicerea de a mai participa la licitații publice. România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Este necesară cooperarea interinstituțională consolidată în scopul reducerii evaziunii. Propunem angajarea unor contracte de performanță pentru ANAF, cu ținte trimestriale și măsuri corective automate la derapajele de la ținta stabilită precum şi un program de reducere a muncii la negru. Cresterea eficacității ANAF în combaterea evaziunii – acțiune concentrată pe domeniile cu risc mare de evaziune, conform matricii de risc. Majorarea drastică a amenzilor/penalităţilor pentru evaziune si muncă la negru. Inspectorii de muncă vor avea dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată. Realizarea de către autorităţi a unei baze de date online cu toţi lucrătorii angajaţi (ID, fotografii) în sectoarele cu incidenţă mare a muncii la negru; angajatorii vor fi obligaţi să-şi actualizeze informaţiile odată cu angajarea/concedierea de personal şi să notifice autorităţile care administrează contribuţiile sociale. În plus, intenționăm constituirea unei direcții în cadrul ANAF (și cooperare cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție. Eximbank va deveni și o Bancă de Dezvoltare și Investiții, mărindu-și astfel aria de activitate, pe lângă sprijinirea exporturilor și prin susținerea finanțării marilor proiecte de investiții publice, dar și private. La rândul său, CEC își va extinde aria de acțiune pentru IMM-uri și în domeniul agriculturii, astfel încât acesta să poată susțină programele naționale dezvoltate în parteneriat cu guvernul României, dar și pentru a putea finanța mult mai mult decât o face în prezent întreprinderile mici și mijlocii din IT, turism, construcții, servicii, industria prelucrătoare, meșteșuguri, etc precum și fermierii sau pe cei care doresc sa investească în agricultură. Pentru ca cele două instituții bancare prezentate să poată atinge nivelul descris, ele vor fi capitalizate cu prioritate de către FSDI. Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obținerea garanțiilor date de către fondurile de garantare exitente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor vor fi capitalizate pentru a putea susține programele publice incluse în programul de guvernare. Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face astfel: 33% din fonduri pentru companiile cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 euro - 1 mil euro, 33% din fonduri pentru companiile cu cifră de afaceri cuprinsă între 1.000.001 euro și 10 mil euro și 34% pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 10 mil euro. Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Această declarație de IVG va avea ca bază de plecare declarația de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în același condiții precum declarația de venit global. Arondarea populației la consultanții fiscali precum și funcționarea acestora se va face prin Hotărâre de Guvern în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa și depune declarațiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua și sarcina de a plăti toate taxele și impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliu său, către administrațiile și instituțiile publice centrale și locale. Această masură va duce la eliminarea ghișeelor pentru persoane fizice din țară, din cadrul tuturor instituțiilor publice din România. Selectarea și pregătirea celor care doresc să devină coonsultanți fiscali se va face etapizat, până cel tîrziu la 1 decembrie 2018, atunci când pe modelul din SUA, fiecare român va beneficia de suportul unui astfel de consultant.

1. 0Original