Raportul anual al Consiliului Fiscal

cheltuielilor cu bunuri și servicii pe anul 2025 a consemnat o depășire cu 1,4 mld. lei a nivelului prevăzut la cea de-a doua rectificare.

Astfel, similar anilor anteriori, și în 2025 cheltuielile cu bunuri și servicii s-au dovedit dificil de controlat, execuția depășind atât estimarea inițială, cât și pe cele formulate în cadrul rectificărilor bugetare. Această evoluție indică persistența unor deficiențe în procesul de programare bugetară, precum și necesitatea unei fundamentări mai riguroase a proiecțiilor aferente acestei categorii de cheltuieli. În acest context, se impune îmbunătățirea transparenței privind ipotezele utilizate la fundamentarea bugetului și prezentarea unei detalieri clare a destinației fondurilor alocate pentru bunuri și servicii. Totodată, un control mai eficient al acestor cheltuieli ar putea fi sprijinit prin continuarea reformei sistemului de achiziții publice și prin creșterea eficienței utilizării resurselor, valorificând rezultatele analizelor de cheltuieli publice (spending reviews).

III.4.3. Cheltuieli de investiții publice Cheltuielile de investiții cuprind, conform clasificației bugetare, cheltuieli de capital (active nefinanciare), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, transferuri de capital, alte transferuri de natura investițiilor și, începând cu anul 2022, și agregatele reprezentând proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, respectiv proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Analiza în structură a acestui agregat bugetar, realizată în capitolul de față, respectă definiția de mai sus.

În construcția bugetară inițială a anului 2025, cheltuielile de investiții, în standarde cash, au fost estimate la 149,7 mld. lei, cu 29,6 mld. lei peste nivelul programat pentru anul 2024. Structura de finanțare a fost proiectată în favoarea surselor externe de finanțare (proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare și proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR acumulând circa 62% din total, cu 5,9 pp mai puțin decât în bugetul inițial al anului 2024), surselor interne revenindu-le restul de 38% din total (comparativ cu ponderea de 32,2% din bugetul inițial al anului 2024). Această structură a fost determinată și de faptul că, în anul 2025, bugetul de investiții a fost construit în ipoteza absorbției unui volum semnificativ de fonduri europene din CFM și PNRR. CF susține, similar rapoartelor sale anterioare, finanțarea într-o proporție cât mai înaltă a investițiilor publice din fonduri europene deoarece, în contextul deficitului bugetar ridicat, cheltuielile de investiții publice care nu au finanțare rambursabilă pot reprezenta constrângeri majore pentru bugetul public.

În execuție, creșterea comparativ cu anul anterior a fost de 18,8 mld. lei (la un nivel de 138,2 mld. lei), reprezentând o majorare cu circa 15,7% în termeni nominali. Comparativ cu anul 2024, avansul cheltuielilor de investiții s-a realizat preponderent pe seama proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR (+18,9 mld. lei), restul componentelor înregistrând modificări de dimensiuni mai reduse față de execuția anului 2024. Astfel, în

67