Raportul anual al Consiliului Fiscal

III.3. Veniturile bugetare Veniturile BGC au crescut în anul 2025 cu 15,3% (+88,1 mld. lei), față de anul precedent. Această evoluție a fost susținută, în particular, (i) de dinamica pozitivă a PIB nominal (pe fondul unui deflator de 8,2%) și a indicatorilor pieței muncii (creștere a numărului mediu de salariați cu 0,3% și a câștigului salarial mediu brut cu 8%), (ii) de măsurile de politică fiscală adoptate la finalul anului 2024 (în special, măsurile adoptate prin OUG nr. 156/2024, care se referă la eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industrie alimentară și creare de programe de calculator; creșterea cotei de impozit pe dividende de la 8% la 10%; reducerea plafonului de venituri pentru microîntreprinderi; introducerea impozitului pe construcții speciale) și (iii) de măsurile prevăzute în Legea nr. 141/2025, adoptată în iulie 2025 (în special, creșterea cotelor de TVA, majorarea accizelor, extinderea bazei de impozitare a CASS pentru veniturile din pensii; suprataxarea instituțiilor de credit și a jocurilor de noroc). Astfel, veniturile bugetare s-au situat la un nivel de 662,7 mld. lei (reprezentând circa 34,6% din PIB), ceea ce

consemnează o creștere cu 1,9 pp față de nivelul de 32,7% din PIB, din anul 2024.

Veniturile fiscale au înregistrat o creștere a ponderii în PIB (+0,28 pp față de anul anterior). Pe de o parte, evoluția a fost determinată de majorări la nivelul impozitului pe profit (+0,09 pp), impozitului pe salarii și venit (+0,28 pp), impozitelor și taxelor pe proprietate (+0,05 pp) și TVA (+0,11 pp). Aceste efecte au fost parțial contrabalansate de diminuări la nivelul altor impozite pe venit, profit și câștiguri din capital (-0,06 pp), accize (-0,11 pp) și alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (-0,15 pp). Creșteri ale ponderii în PIB s-au înregistrat și în cazul contribuțiilor de asigurări (+0,08 pp), în timp ce veniturile nefiscale s-au menținut la o pondere similară anului precedent. La nivelul veniturilor din fonduri europene, datele indică creșteri ale ponderii în PIB pentru sumele primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări (+0,76 pp) și pentru sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (+0,72 pp), respectiv, diminuarea sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente CFM 2014-2020 (-0,06 pp).

Comparativ cu proiecția bugetară inițială, veniturile BGC încasate efectiv în anul 2025 au consemnat o nerealizare de 4,8 mld. lei (reprezentând circa 0,25% din PIB). Neîndeplinirea nivelului programat s-a regăsit preponderent la fondurile europene (sume de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări (-12,1 mld. lei, -0,63 pp din PIB) și sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (-4,3 mld. lei, -0,23 pp din PIB)), dar și la nivelul TVA (-2,2 mld. lei, -0,11 pp din PIB). Aceste nerealizări au fost parțial contrabalansate de depășirea nivelurilor programate pentru: alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (+2,8 mld. lei, +0,15 pp din PIB), impozit pe salarii și venit (+2,3 mld. lei, +0,12 pp din PIB), contribuții de asigurări (+2,1 mld. lei, +0,11 pp din PIB) și venituri nefiscale (+1,1 mld. lei, +0,06 pp din PIB). Totodată, trebuie menționat că veniturile proiectate în bugetul inițial includeau și sume în cuantum de 9,7 mld. lei provenind dintr-o anticipată creștere a eficienței colectării/reducere a evaziunii fiscale, distribuite astfel: impozit pe profit (+0,7 mld. lei), impozit pe salarii și venit (+0,2 mld. lei), TVA (+5,7 mld. lei) și contribuții de asigurări (+3,1 mld. lei).

48