Raportul anual al Consiliului Fiscal

mld. lei, față de 1.912,6 mld. lei (nivel estimat la momentul elaborării bugetului inițial) și 1.902 mld. lei (nivel estimat la momentul adoptării celor două rectificări).

Este de remarcat că, similar anilor anteriori, rectificările bugetare au stipulat, prin derogare de la Legea plafoanelor, majorări ale limitelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar (atât limite nominale, cât și limite exprimate ca procent în PIB). Această practică reflectă persistența unor slăbiciuni în procesul de programare bugetară din România, regulile fiscale putând fi eludate cu ușurință prin derogări, limitând rolul pe care acestea ar trebui să îl joace în orientarea politicii fiscal-bugetare.

Așa cum se observă din tabelul anterior, prima rectificare bugetară a recunoscut derapajul semnificativ de la traiectoria stabilită prin bugetul inițial, majorând plafonul nominal al cheltuielilor totale (+30,1 mld. lei), în timp ce plafonul deficitului bugetului general consolidat a fost majorat cu 25,1 mld lei, comparativ cu prevederile Legii nr. 8/2025. Ca urmare a creșterii limitelor nominale, și plafonul deficitului bugetar exprimat ca pondere în PIB a fost majorat de la 7%, la 8,4%. Deși plafonul nominal al cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu a fost revizuit, ca pondere în PIB acesta a crescut de la 8,9%, la 9%, pe fondul revizuirii descendente a proiecției privind PIB nominal pe anul 2025.

Cea de-a doua rectificare a operat modificări minore comparativ cu prima rectificare bugetară, majorând plafonul cheltuielilor totale cu 0,4 mld. lei și menținând constante plafoanele deficitului bugetar și ale cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, atât în valori nominale, cât și exprimate ca pondere în PIB.

Dacă se recalculează indicatorii exprimați ca pondere în PIB considerând valoarea PIB actualizată din mai 2026 (ultimul rând din Tabelul 2, cu caractere italice), se observă majorarea plafonului deficitului bugetar de la 7,03% din PIB în bugetul inițial, la 8,34% din PIB la prima și a doua rectificare, respectiv creșterea ponderii cheltuielilor totale de la 37,3% (în proiecția inițială), la 38,9% (în cele două rectificări). Pe de altă parte, plafonul nominal al cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu a fost modificat pe parcursul anului, menținându-se la 8,9% din nivelul PIB actualizat.

Plafonul nominal al deficitului primar a fost majorat la prima rectificare bugetară cu 12,8 mld. lei (de la 92,8 mld. lei în proiecția inițială, la 105,6 mld. lei) și cu încă 2 mld. lei la a doua rectificare, până la 107,6 mld. lei. Și plafonul datoriei publice, exprimat ca pondere în PIB, a crescut succesiv pe parcursul anului 2025, de la 58,5% (în proiecția inițială), la 59,6% (prima rectificare) și apoi la 60% (a doua rectificare).

5. Execuția bugetară a anului 2025

Execuția bugetară la finalul anului 2025 a consemnat un deficit bugetar în standarde cash de 146 mld. lei, cu 11,4 mld. lei peste nivelul stabilit în bugetul inițial (134,6 mld. lei), dar cu 13,8 mld. lei mai mic decât ținta actualizată la cele două rectificări (159,8 mld. lei). Ca pondere în PIB, deficitul cash a fost de 7,62%, peste ținta inițială de 7,04%, dar semnificativ sub nivelul de 8,4% din PIB proiectat la cele două rectificări. Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB în anul 2025, ecartul față de proiecția din bugetul inițial (7%) fiind ușor mai mare în acest caz.

42