Raportul anual al Consiliului Fiscal

orientare pe care strategia fiscal-bugetară pe termen mediu ar trebui să îl aibă pentru programarea bugetară și pentru asigurarea continuității procesului de consolidare.

Bugetul inițial a prevăzut pentru anul 2025 un deficit cash de 7,04% din PIB, reprezentând o diminuare cu 1,61 pp din PIB față de nivelul consemnat în anul 2024. Conform MF, ținta de deficit în termeni ESA era similară cu cea stabilită conform metodologiei cash. Principalele ipoteze macroeconomice care au fundamentat bugetul inițial pe anul 2025 vizau o creștere în termeni reali a PIB cu 2,5%, un deflator PIB de 5,8% și o rată medie anuală a inflației de 4,4%. Construcția bugetului inițial pentru 2025 a fost nerealistă. Trebuie spus însă că pensiile și salariile au fost înghețate în 2025.

Pe termen mediu, având în vedere plasarea României în procedura de deficit excesiv (PDE)14, SFB 2025- 2027 urma traiectoria de reducere a deficitului stabilită în PBSTM. Astfel, deficitul ESA era preconizat să se reducă cu 0,6 pp din PIB în 2026 și cu 0,7 pp din PIB în anul 2027, până la nivelul de 5,7% din PIB, valorile proiectate de MF pentru deficitul cash fiind similare cu cele estimate potrivit metodologiei ESA.

În opinia sa15 cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027, CF aprecia că proiectul de buget pornea de la necesitatea ca tendința de accentuare a deficitului bugetar să fie inversată inclusiv pentru a preveni o retrogradare a ratingului suveran al României la categoria junk. Dintre principalele aspecte menționate de CF enumerăm: ➢ Ținta de deficit era foarte ambițioasă și cerea măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice, fiind necesar ca măsuri să fie adoptate și în anii următori. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională. ➢ Reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2025 avea în vedere majorarea veniturilor bugetare totale cu circa 2,3 pp din PIB, în timp ce pentru cheltuielile bugetare totale era planificată o creștere cu 0,7 pp din PIB.

➢ Creșterea planificată a veniturilor, ca pondere în PIB, se datora în bună măsură creșterii prognozate a absorbției de fonduri europene. Eliminând impactul agregatelor de fonduri europene, celelalte categorii de venituri erau planificate să se majoreze cu aproape 0,2 pp din PIB, iar restul categoriilor de cheltuieli era diminuat în planificare cu 1,5 pp din PIB. Neluând în considerare veniturile ipotetice, având drept sursă îmbunătățirea colectării de către ANAF, CF estima venituri inferioare cu circa 9,7 mld. lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget. ➢ Creșterea planificată a cheltuielilor bugetare, ca pondere în PIB, era influențată în principal de majorarea cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri europene, contrabalansată parțial de diminuarea cheltuielilor de capital, personal, bunuri și servicii, a altor cheltuieli și a altor transferuri. CF estima un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii

14 Declanșată în aprilie 2020, urmare a depășirii în anul 2019 a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar exprimat în standarde europene. 15 https://www.consiliulfiscal.ro/CF%20-%20Opinie%20finala%20-%20Buget%202025%20-%20FINAL.pdf

36