Raportul anual al Consiliului Fiscal

și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 mld. lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, CF sublinia existența unor riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială. ➢ Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, CF aprecia construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB, cu posibilitatea îndreptării către ținta de 7% din PIB, în condițiile unei colectări mai bune în fapt a veniturilor fiscale, a unei ajustări adiționale a cheltuielilor de capital, a utilizării oricăror economii ce rezultă în execuția bugetară și a prioritizării proiectelor. ➢ Analiza cadrului fiscal-bugetar pentru perioada 2026-2028 arăta că acesta era construit pe ipoteza unui control strict al cheltuielilor bugetare, fără a se avea în vedere un progres vizibil la nivelul veniturilor fiscale (inclusiv contribuții de asigurări). În consecință, CF a reiterat că menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar necesita o creștere semnificativă a

veniturilor fiscale, care sunt la un nivel foarte jos în raport cu nevoile de investiții ale României și comparativ cu celelalte state din UE, fiind stringentă o reformă profundă a ANAF. ➢ CF aprecia că, în lipsa unor politici fiscale care să sprijine traiectoria de consolidare bugetară și pe partea de venituri, nu era credibilă o ajustare a deficitului bugetar pe termen mediu doar pe latura cheltuielilor. Astfel, balanța riscurilor era înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2026-2028, observație cu atât mai relevantă, având în vedere evoluția mediului internațional și provocările mari cu care se confruntă politicile economice.

2. Prima rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2025

Lipsa unui program de asanare a finanțelor publice a pus România într-o situație extremă în prima parte a anului 2025, când se profila spectrul unei retrogradări a ratingului suveran și acces tot mai complicat la finanțare și refinanțare. Execuția bugetară reflecta un derapaj semnificativ de la traiectoria stabilită prin bugetul inițial, deficitul ajungând la 3,7% din PIB la finele lunii iunie. Având în vedere atât riscul de retrogradare a ratingului suveran, precum și mediul internațional nefavorabil, marcat de instabilitate, conflicte comerciale și armate, corecția dezechilibrului bugetar reprezenta o urgență absolută. În acest context, în luna iulie a fost adoptată Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, aceasta cuprinzând un pachet de măsuri care au țintit atât creșterea veniturilor bugetare, cât și diminuarea cheltuielilor bugetare. Impactul cumulat al acestor măsuri era estimat la 0,6% din PIB în 2025, respectiv la 3,35% din PIB în 2026. Creșterea de taxe și impozite a fost necesară, dată fiind urgența diminuării vizibile a deficitului în 2025, imposibilitatea de a limita ajustarea bugetară numai la reduceri de cheltuieli și de a ameliora masiv și rapid colectarea veniturilor fiscale (inclusiv prin reducerea gap-ului la TVA).

În acest context, având în vedere mersul execuției și pachetul de măsuri adoptat în luna iulie 2025, prima rectificare bugetară (aprobată prin OUG nr. 50 și OUG nr. 51 din 1 octombrie 2025) a prevăzut, în comparație cu bugetul inițial, o majorare a veniturilor bugetare cu aproximativ 6,7 mld. lei și o creștere a cheltuielilor bugetare cu circa 31,8 mld. lei. Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului cash a fost estimat la 8,4%, cu 1,36 pp peste ținta din bugetul inițial.

37