Raportul anual al Consiliului Fiscal

3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reducerea deficitului bugetar în 2025 și pentru respectarea țintei de deficit bugetar în 2026. Creșterea de taxe și impozite a fost necesară, dată fiind urgența diminuării vizibile a deficitului în 2025, imposibilitatea de a limita ajustarea bugetară numai la reduceri de cheltuieli și de a ameliora masiv și rapid colectarea veniturilor fiscale (inclusiv prin reducerea gap-ului la TVA).

• • Prima rectificare bugetară (aprobată prin OUG nr. 50 și OUG nr. 51 din 1 octombrie 2025) a

prevăzut, în comparație cu bugetul inițial, o majorare a veniturilor bugetare cu aproximativ 6,7 mld. lei și o creștere a cheltuielilor bugetare cu circa 31,8 mld. lei. Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului cash a fost estimat la 8,4%, cu 1,36 pp peste ținta din bugetul inițial. Pe baza datelor disponibile, care aveau în vedere atât mersul execuției bugetare, precum și pachetul de măsuri adoptat în luna iulie 2025, CF a apreciat că noile coordonate ale construcției bugetare erau compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025, notând că această nouă țintă trebuia judecată în raport cu un deficit mai mare (în jur de 9% din PIB), ce se contura în lipsa unor măsuri de ajustare.

• • Cea de-a doua rectificare bugetară (OUG nr. 64 și OUG nr. 65 din 28 noiembrie 2025) a operat o

revizuire marginală a proiecțiilor de la rectificarea precedentă, menținând neschimbată ținta de deficit bugetar la 8,4% din PIB. Atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost diminuate cu circa 1,8 mld. lei. Principalele ajustări au fost operate la categoriile de venituri și cheltuieli aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și la cheltuielile de capital, reflectând renegocierea PNRR prin care unele proiecte au fost translatate între componenta de granturi și cea de împrumuturi, efectul fiind parțial contrabalansat de necesitatea finanțării din fonduri naționale a proiectelor pentru care s-a redus alocarea PNRR.

• • Execuția bugetară la finalul anului 2025 a consemnat un deficit bugetar în standarde cash de

7,62% din PIB, semnificativ sub nivelul de 8,4% din PIB, proiectat la cele două rectificări. Diminuarea deficitului bugetar, în comparație cu a doua rectificare, a fost sprijinită de (i) reducerea cheltuielilor de personal, cu dobânzile, a subvențiilor și a cheltuielilor cu asistența socială, (ii) modificarea structurii de finanțare pentru investițiile finanțate din fonduri europene și din fonduri naționale, (iii) plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent, (iv) precum și de creșterea veniturilor fiscale și a celor nefiscale. Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB în anul 2025, consemnând o corecție cu 1,4 pp față de nivelul de 9,3% din PIB consemnat în 2024. Corecția a fost determinată cu precădere de restrângerea consumului intermediar, a remunerării salariaților și a subvențiilor, în timp ce cheltuielile cu dobânzile și asistența socială s-au majorat față de anul precedent. Un impact favorabil a avut și creșterea încasărilor din impozite directe și TVA, ușor atenuat de diminuarea veniturilor din accize și taxe vamale.

• • Diminuarea deficitului bugetar, în a doua jumătate a anului 2025, a fost un semnal încurajator

pentru continuarea traiectoriei de consolidare bugetară în anii următori. Însă, o programare bugetară riguroasă și respectarea regulilor fiscale reprezintă premise esențiale pentru succesul procesului de consolidare. În acest context, trebuie menționat că, deși înregistrarea unui deficit de 7,62% din PIB reprezintă o performanță în raport cu ținta de 8,4%, confirmată la a doua

34