Raportul anual al Consiliului Fiscal

III. Politica fiscal-bugetară în anul 2025

III.1. Trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2025 După ce în 2021 și 2022 s-a manifestat o tendință de diminuare a deficitului bugetar, anii 2023 și 2024 au marcat o deviație semnificativă de la țintele de consolidare bugetară. Deși deficitul bugetar s-a diminuat în 2025, continuarea procesului de consolidare bugetară este absolut necesară. În continuare, vor fi sintetizate principalele trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2025, acestea fiind detaliate ulterior în cadrul prezentului raport:

• • Construcția bugetară inițială avea în vedere pentru anul 2025 un deficit cash de 7,04% din PIB,

reprezentând o diminuare cu 1,61 pp din PIB față de nivelul consemnat în anul 2024. Conform MF, ținta de deficit în termeni ESA era similară cu cea stabilită conform metodologiei cash. Principalele ipoteze macroeconomice care au fundamentat bugetul inițial pe anul 2025 vizau o creștere în termeni reali a PIB cu 2,5%, un deflator PIB de 5,8% și o rată medie anuală a inflației de 4,4%. Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, CF aprecia construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB, menționând riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială.

• • Pe termen mediu, având în vedere plasarea României în procedura de deficit excesiv, SFB 2025-

2027 urma traiectoria de reducere a deficitului stabilită în PBSTM. Astfel, deficitul ESA era preconizat să se reducă cu 0,6 pp din PIB în 2026 și cu 0,7 pp din PIB în anul 2027, până la nivelul de 5,7% din PIB, valorile proiectate de MF pentru deficitul cash fiind similare cu cele estimate potrivit metodologiei ESA. Analiza cadrului fiscal-bugetar pe termen mediu arăta că acesta a fost construit pe ipoteza unui control strict al cheltuielilor bugetare, fără a se avea în vedere un progres vizibil la nivelul veniturilor fiscale. În consecință, CF nota că menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar necesita o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, o reformă profundă a ANAF fiind stringentă. În lipsa unor politici fiscale care să sprijine traiectoria de consolidare bugetară și pe partea de venituri, CF aprecia că o ajustare a deficitului bugetar pe termen mediu doar pe latura cheltuielilor nu era credibilă.

• • Lipsa unui program de asanare a finanțelor publice a pus România într-o situație extremă în prima

parte a anului 2025, când se profila spectrul unei retrogradări a ratingului suveran și acces tot mai complicat la finanțare și refinanțare. Execuția bugetară a arătat un derapaj semnificativ de la traiectoria de consolidare bugetară stabilită prin bugetul inițial, deficitul ajungând la 3,7% din PIB la finele lunii iunie. Având în vedere atât riscul de retrogradare a ratingului suveran, precum și mediul internațional nefavorabil, marcat de instabilitate, conflicte comerciale și armate, corecția dezechilibrului bugetar reprezenta o urgență absolută. În acest context, în luna iulie a fost adoptată Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, aceasta cuprinzând un pachet de măsuri care au țintit atât creșterea veniturilor bugetare, cât și diminuarea cheltuielilor bugetare. Impactul cumulat al acestor măsuri era estimat la 0,6% din PIB în 2025, respectiv la

33